Rezultatele analizei rapoartelor de audit asupra calcului tarifelor la energia electrică

Rezultatele lucrărilor de audit efectuat la întreprinderile din sectorul electroenergetic, prezentate și discutate în cadrul ședințelor ANRE din 4 și 5 noiembrie 2015, arată devieri nesemnificative de la calculele tarifelor aprobate de către ANRE în iulie 2015. Astfel, din 9 noiembrie au reintrat în vigoare tarifele la energie electrică aprobate în data de 18 iulie 2015. Chiar dacă auditul a confirmat, în mare parte, corectitudinea calculelor efectuate de către companiile energetice, există unele aspecte care au căpătat diverse interpretări în fața opiniei publice printre care corectitudinea tarifelor calculate, scopul și necesitatea auditului.

Scopul declarat al auditului a fost de a evalua corectitudinea calculării noilor tarife, evaluarea costurilor incluse în tarife şi a conformităţii modului de calcul cu prevederile metodologiilor tarifare. Totuși, pe lângă scopul propus, prin această decizie, ANRE pare să fi încercat să tempereze din nemulțumirea consumatorilor datorată majorării tarifelor care urma să alimenteze revolta socială cauzată de criza din sectorul bancar. Trebuie de menționat că decizia ANRE de a suspenda tarifele aprobate la data de 18 iulie a venit și ca urmare a ședinței Consiliul Suprem de Securitate care a constatat existența unor riscuri asupra securității naționale provocate de majorarea tarifelor sau, mai degrabă, de amploarea protestelor care se amplifica datorită majorării tarifelor.

Concluziile rapoartelor de audit se axează pe informații oferite de către întreprinderile supuse auditului și Metodologia de calculare, aprobare şi ajustare a tarifelor. Reieșind și din timpul disponibil, mai puțin de o lună, nu ar fi posibilă verificarea corectitudinii acestor date, în special a tuturor costurilor incluse în tarif. Respectiv, nu ne puteam aștepta la alte rezultate decât cele prezentate și discutate în cadrul ședințelor ANRE.

Cauza reală care a generat necesitatea majorării tarifelor este devalorizarea semnificativă a monedei naționale. Însă, tarifele noi majorate nu includ și devierile financiare acumulate de către companii până la aprobarea tarifelor actuale. Aici ANRE promite includerea treptată a devierilor în tarif după o evaluare a acestora de către Agenție. Interesant pare faptul că odată ce ANRE a validat într-o oarecare măsură corectitudinea auditului, stabilindu-se că tarifele aprobate inițial de agenție nu diferă semnificativ de cele prezentate în rapoartele de audit, reiese că și devierile financiare identificate de către companiile de audit ar trebui să fie recunoscute de către ANRE ca fiind corecte și nu ar mai fi necesară o evaluare suplimentară. În caz contrar, se creează impresia că solicitarea organizării auditului la companii a avut un alt scop decât cel declarat. Acest lucru nu înseamnă că ANRE nu ar trebui să-și exercite atribuțiile delegate prin lege fără a apela la companii terțe și să-și construiască reputația de autoritate independentă de reglementare în energetică.

Impactul majorării tarifelor începe să fie deja vizibil prin nemulțumirea manifestată de către populație și urmează să se amplifice pe măsură ce noile majorări de tarife vor genera și alte scumpiri la serviciile și produsele energointensive. Aici trebuie de remarcat și modul în care este privită și interpretată majorarea tarifelor în rândul populației care demonstrează că aceasta nu este suficient de corect informată asupra mecanismelor de formare a tarifelor și care sunt factorii vulnerabili pentru țara noastră care influențează prețul la energia electrică. Iar acest lucru vine ca rezultat al lipsei de voință politică în realizarea angajamentelor cu referire la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie care, pe lângă disponibilitatea ofertelor, ar fortifica și securitatea energetică a țării.

Presiunea politică asupra ANRE din partea Guvernului și a Parlamentului, în situația în care aceste instituții se fac, în primul rând, responsabile de impactul asupra populației rezultat în urma majorării tarifelor, subminează și mai mult încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Cauza principală care a semnalat suspiciuni asupra corectitudinii tarifelor a fost însăși lipsa de transparență în procesul de consultare publică, proiectele de decizii și calculele nefiind disponibile pentru consultare. Lipsa comunicării deschise cu consumatorii a pus la îndoială imparțialitatea ANRE, fapt care a diminuat din credibilitatea instituției ca autoritate independentă de reglementare în energetică.

Perspectiva micșorării tarifelor către consumatorii finali rămâne una îndepărtată și irealizabilă în următorii 4-5 ani. Acest lucru este imposibil reieșind și din faptul că devierile financiare acumulate de către întreprinderile din sectorul energetic nu au fost incluse în tariful actual. Cea mai probabilă soluție care ar permite procurarea energiei electrice la prețuri mai mici rămâne construcția punților de acces la piața electroenergetică europeană unde, în prezent, există energie la prețuri mult mai mici decât cel pe care îl achită Republica Moldova furnizorului din stânga Nistrului. Însă, acest lucru necesită voință politică.

Advertisements

Sărăcia energetică în Republica Moldova testată de noile majorări de tarife

Creșterea tarifelor generează noi nemulțumiri în societate. Chiar daca o parte din populație acceptă tacit aceste tarife, fiind resemnată în fața posibilităților de a schimba ceva, există o altă categorie pentru care majorarea recentă cu aproximativ 36% la energia electrică și 15% la gaze naturale este critică. În această situație populația cu venituri mici este nevoită să reducă din confortul termic, iluminarea încăperilor sau să se dezică de alte servicii vitale cum ar fi alimentația sănătoasă, educație, servicii medicale, etc. în favoarea facturilor la energie. Această manifestare caracterizează sărăcia energetică a populație, care este un subiect foarte actual pentru Republica Moldova, ajungând să fie discutat și la nivelul Consiliului Suprem de Securitate Națională.

Fără a discuta corectitudinea noilor tarife aprobate sau de șansele de micșorare a acestora în urma unei revizuiri de către ANRE, pe termen mediu și lung tarifele vor continua să crească iar sărăcia energetică va continua să existe. Acest lucru este valabil nu doar pentru Republica Moldova ci și pentru majoritatea țărilor în care importul de resurse energetice are o pondere semnificativă în consumul total, doar că percepția sărăciei energetice este diferită din cauza ritmului de creștere al acestora comparativ cu nivelului de trai și veniturile populației. Tarifele actuale constituie o povara destul de mare pentru persoanele cu venituri sub media lunară de 1768 lei (media pentru 2014) a cărei efecte se vor resimți în toamnă odată cu începerea sezonului de încălzire. Cei mai afectați fiind pensionarii, șomerii, familiile social vulnerabile și persoanele cu dezabilități. Așa cum sărăcia energetică pare să fie un fenomen de durată pentru Republica Moldova, a devenit emergentă identificare unor soluții pentru populația din categoriile menționate mai sus.  Mai mult ca atât, Republica Moldova în calitate de țară membră a tratatului Comunității Energetice este obligată sa identifice consumatorii vulnerabili care trebuie protejați.

La situația actuală pentru Republica Moldova sunt viabile 2 soluții, stabilirea unui tarif social pentru categoriile de populație menționate mai sus sau/ și stabilirea tarifelor diferențiate în funcție de volumul de energie consumată. Teoretic ar exista și alte soluții cum ar fi subvenționarea din partea statului, reformarea sistemului de securitate socială, subvenții încrucișate dintre consumatorii casnici și companii, etc. însă mai relevante pentru situația Republicii Moldova sunt primele două.

Stabilirea tarifelor sociale la energie trebuie să fie precedată de identificarea numărului de familii care necesită acest tarif. Principalii indicatori relevanți sunt cheltuielile minime lunare pentru energie pe care le poate suporta o familie și veniturile disponibile medii lunare. Consumul minim lunar de energie pentru o familie cu 2 copii pentru satisfacerea necesităților critice este de aproximativ 560 kWh. Considerând ultimele majorări de tarife și distribuirea uniformă a cheltuielilor pentru termoficare pe tot parcursul anului, cheltuielile medii lunare pentru energie ajung la aproximativ 750 lei. În conformitate cu studiile efectuate în domeniu, ponderea acestor cheltuieli în bugetul mediu al unei familii trebuie să fie sub 15% pentru a nu afecta satisfacerea celorlalte necesități precum, educație, sănătate, alimentație, etc. Pornind de la aceste cifre, familiile cu venituri medii lunare mai mici de 5000 mii lei întâmpină dificultăți în achitarea facturilor la energie. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS) veniturile disponibile medii lunare pe  o persoană în anul 2014 au constituit aproximativ 1768 lei. Admitem că în familie există doi maturi încadrați în câmpul muncii cu veniturile disponibile medii lunare de aproximativ 3536 lei ceea ce ar însemna că ponderea cheltuielilor pentru energie în acest caz depășește cu 6 % limita maximă. Respectiv familiile cu venituri medii mai mici de 5000 lei ar trebui incluse în categoria celor vulnerabile care necesită un tarif social.

A doua soluție ar fi introducerea tarifelor diferențiate în funcție de consum. Un exemplu în acest sens este tariful la gaze naturale care diferă de la limita de 30 mc. Deoarece consumatorii casnici au în medie un consum mai mic, sunt necesare mai multe trepte de diferențiere. Astfel, tariful la energia electrică ar trebui să varieze la fiecare prag de 50 sau 100 kWh consumați, analog și în cazul gazelor naturale. Chiar dacă această soluție aparent contravine legilor economice a efectului de scară, avantajul constă în motivarea consumatorilor să economisească energie. Funcționalitatea acestei soluții depinde de cum sunt calculate tarifele de la o scară la alta. Este important ca pentru categoriile de jos să fie un tarif minim chiar sub cheltuielile reale, astfel, o parte din cheltuielile ar trebui să fie suportate de consumatorii din categoriile mai înalte.

În baza analizelor generice a datelor BNS se constată că numărul familiilor afectate de sărăcia energetică este foarte mare, respectiv acordarea unui tarif social la jumătate din populația țării nu este posibil, prin urmare sunt necesare analize și simulări mai detaliate astfel încât să fie identificate familiile vulnerabile care au nevoia critică de un tarif social sau pentru care tariful diferențiat în funcție de volumul energiei consumate ar constitui un ajutor real. În același timp eforturile autorităților în domeniu trebuie concentrate mai mult în direcția eradicării sărăciei energetice prin soluții pe termen lung și ulterior pe micșorarea tarifelor a căror impact este de durată scurtă.

Top 5 evenimente din sectorul energetic al Republicii Moldova din 2013

Sectorul energetic al Republicii Moldova în anul 2013 a fost marcat de mai multe evenimente, majoritatea urmând să dea rezultate în anii următori. Chiar dacă potențialul reușitelor din acest sector este cu mult mai mare, unele evenimente realizându-se cu întârziere, altele fiind de loc prielnice pentru ramura energetică, în final consider că sectorul totalizează totuși o balanță pozitivă. Cele mai remarcabile evenimente constatate au fost plasate într-un top cu o caracterizare succintă. La realizarea topului s-au luat în considerație mai multe aspecte cum ar fi  relevanța evenimentelor pentru economia națională, exclusivitatea acestora dar și impactul asupra populației.

1. Lansarea lucrărilor de construcție a gazoductului Ungheni – Iași

Construcția gazoductului Ungheni – Iași are o importanță foarte mare pentru fortificarea securității energetice a Republicii Moldova. Conform datelor de proiect, gazoductul va avea o lungime totală de 43,2 kilometri, dintre care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României şi 11 kilometri pe teritoriul RM. Gazoductul va avea o capacitate de transportare a gazelor de aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi anual, ceea ce poate acoperi necesarul de gaze naturale consumate pe partea dreaptă  a Nistrului. Fiind un proiect inclus de mult timp în agenda guvernului (mai bine de 8 ani), faptul ca a fost lansat deja constituie un eveniment important.

2. Adoptarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015

Adoptarea Planului național de acțiuni în domeniul eficienței energetice împreună cu lansarea activității Fondului Pentru Eficiență Energetică în anul 2013 reprezintă unul din cele mai practice elemente așteptate și necesare în toate ramurile economiei. Aceste evenimente se fac relevante pentru sectorul economiei naționale prin faptul că planul prin intermediul fondului și instituțiilor donatoare și de finanțare din exterior demonstrează capacitate de finanțare a proiectelor în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile în volum de peste 240 mln EURO până în anul 2015. În acest an au fost aprobate spre finanțare 87 de proiecte în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile din sectorul public și cel privat.

3. Reforma din sectorul termoenergetic

Reforma din sectorul termoenergetic este una destul de importantă ținând cont de situația actuală. La moment întreprinderile din acest sector necesită investiții consistente care nu sunt realizate din cauza datoriile acumulate de acestea în trecut. Prin reorganizarea întreprinderilor din sectorul termoenergetic, autorităţile speră să atragă investiţii în acest sector şi să asigure calitatea serviciilor. După fuzionarea celor trei companii, urmează să fie soluţionată problema datoriilor Termocom de 2,5 miliarde de lei faţă de furnizori. Termocomul s-a aflat în proces de insolvabilitate din anul 2001. Atunci, datoria întreprinderii faţă de CET-1, CET-2, Moldovagaz depăşeau un miliard de lei.

4. Menținerea neschimbată a tarifelor la energia electrică, energia termică și gaze naturale

O premieră a acestui an o constituie menținerea neschimbată a tarifelor la energia electrică, energia termică și gaze naturale. Majorarea tarifelor devenise o tradiție în ultimii 8-9 ani de zile. Principala creșterii tarifelor o constituia creșterea prețului la gazele naturale importate de la SAD Gazprom care generau majorări de tarif atât la energia termică cât și la cea electrică, ambele produse în mare parte pe baza gazelor naturale. O provocare în acest an care a adus tarifele în prag de majorare a constituit-o  creșterea cursului leu/dolar de care este legat prețul la gazele naturale și energia electrică importată.

 5. Demiterea și repunerea în funcție a Directorului General ANRE

Demiterea din funcție a Directorului General al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov, de către Parlament în luna iulie și repunerea sa în funcție în luna septembrie a marcat sectorul energetic sub alt aspect. Chiar dacă ANRE este o instituție independentă, factorul politic a intervenit de mai multe ori în activitățile reglementatorului. De data aceasta reacția promptă a Comunității Energetice și decizia ulterioară a Curţii Constituţionale au contribuit la consolidarea poziției ANRE ca autoritate independentă.

%d bloggers like this: