Traian Basescu, interviu pentru Vocea Rusie – problema energetica

Despre politica energetica a Romaniei:

– Pentru noi proiectul Nabucco este un proiect prioritar. Suntem şi parte a acestui proiect, România are 16% din proiect. Dar niciodată n-o să auziţi că ne împotrivim South Stream-ului. Vă pot spune că atunci când am primit de la autorităţile ruseşti solicitarea să se facă primele prospecţiuni în zona economică a României, răspunsul nostru a fost pozitiv. Dar noi nu putem fi decât parte a politicii energetice europene, atâta timp cât Federaţia Rusă şi acum ne vinde gaze prin intermediari şi nu în mod direct. În condiţiile în care avem o conductă a Gazpromului care trece pe teritoriul nostru.

– Fireşte, o deschidere a Federaţiei Ruse către parteneriatul cu noi şi noi am oferit Gazpromului posibilitatea să facă depozite de gaze pe teritoriul României în foste saline. Şi întrebarea a venit destul de acut atunci când au fost neînţelegerile cu Ucraina. Ne menţinem opţiunea de a fi un partener al Gazpromului. Când vreţi să aflaţi despre România, vorbiţi direct cu mine, nu luaţi din presă.

 Sursa: Fragment din interviul acordat de Traian Băsescu pentru Vocea Rusiei

De ce Gazprom seamănă cu un sindicat al crimei

Gazprom, cea mai mare companie producătoare de gaze naturale din lume, a fost principala preocupare a prim-ministrului rus Vladimir Putin încă din 2001, dar s-a dovedit a fi un eşec total. Deşi dispune de resurse naturale imense, Gazprom este extrem de ineficient, din cauza managementului defectuos şi a corupţiei masive. În plus, duce o politică externă agresivă, care dăunează atât companiei, cât şi Rusiei. Pe scurt, modul în care Gazprom este condus reprezintă un model exact al modului în care Putin conduce Rusia, comentează The Moscow Times.

Din 2001, managementul Gazprom a fost dominat de trei grupuri: două strâns legate de Putin şi un al treilea format din oficiali vechi ai Gazprom. Putin însuşi a arbitrat aceste grupuri pentru a preveni deţinerea controlului de unul dintre ele, păstrându-şi astfel responsabilitatea finală pentru companie.

Ca rezultat al managementului defectuos şi al corupţiei, producţia Gazprom a stagnat în ultimele două decenii, iar cota sa din producţia de gaz a Rusiei a scăzut la 76 la sută. Deşi se bucură de un monopol asupra exporturilor de gaze, acestea au scăzut în ultimul deceniu.

Strategia companiei este problematică, atrage atenţia The Moscow Times. În esenţă, Gazprom pur şi simplu stă pe domeniile sale gigantice, care cuprind un sfert din rezervele mondiale de gaz tradiţional şi transportă gazul prin conducte, din vestul Siberiei, către Europa. Îşi menţine strategia veche şi nu răspunde noilor oportunităţi sau provocări.

Între timp, industria gazelor trece printr-o revoluţie, cu o nouă ofertă imensă de gaz natural lichefiat (GNL) şi din şisturi, dar Gazprom abia dacă participă pe această piaţă. Preţul gazelor naturale a scăzut brusc în Statele Unite, decuplându-se de preţurile ridicate la petrol, în timp ce Gazprom insistă să continue cu politica preţurilor ridicate, legate de cele la petrol. De asemenea, rămâne fidel contractelor pe termen lung, drept urmare volumul exporturilor în Europa a scăzut şi este de aşteptat să continue acelaşi trend.

În schimb, cea mai mare preocupare pentru Gazprom este de a construi conducte care nu sunt necesare. Este implicat atât în construirea gazoductului Nord Stream (55 de miliarde de metri cubi), cât şi South Stream (63 miliarde de metri cubi). Cel din urmă va costa cel puţin 30 de miliarde de dolari, în timp ce Nord Stream ar putea costa cam la jumătate. Această investiţie nu este necesară, susţine publicaţia citată, iar asta deoarece sistemul de conducte ucrainean poate tranzita cel puţin 120 de miliarde de metri cubi de gaze în Europa şi are nevoie de reparaţii de numai 3,5 miliarde dolari. De ce aruncă 45 de miliarde de dolari?, se întreabă The Moscow Times.  Motivul nu este eficienţa costurilor. Pentru a fi construite, conductele Gazprom costă de două-trei ori pe kilometru mai mult decât proiectele similare.

Şi nu este vorba doar de management defectuos, ci şi de o politică externă dezastruoasă. Cu excepţia câtorva prieteni pe care Gazprom îi are în rândul unor companii gigant din energie, cum ar fi germanii Ruhrgas şi BASF, italienii ENI şi Gaz de France, în rest compania rusă şi-a făcut duşmani peste tot. Dar cele mai rele relaţii ale Gazprom sunt cu Ucraina. Read more of this post

7 PREMIZE PENTRU CONSOLIDAREA SECTORULUI ENERGETIC AL REPUBLICII MOLDOVA ÎN ANUL 2011

Anul 2011 are toate șansele să devină unul foarte fructuos pentru sectorul energetic al Republicii Moldova prin faptul că anume în acest an se creează o conjunctură favorabilă pentru edificarea temeliei unei dezvoltări durabile a sectorului energetic în Republica Moldova. Șansa de a deține președinția Comunității Energetice în formula unei noi guvernări oferă Republicii Moldova un nou statut și o nouă motivație de a contribui la sporirea securității energetic a țării și de a participa la o piață energetică bazată pe principii de echitabilitate și avantaje reciproce. Printr-o abordare consecventă a problemelor din sectorul energetic, o conlucrare eficientă între structurile responsabile și vizate din acest sector și valorificarea tuturor oportunităților care se creează în anul 2011, realizările pot fi cu adevărat temeinice.

(Studiul integral poate fi descărcat apăsând pe imagine)

1.     O nouă guvernare

Pornind de la premiza că totuși în anul 2011 în Republica Moldova va fi stabilită o guvernare pentru următorii patru ani în formula Alianței pentru Integrare Europeană (PLDM, PD și PL) putem spune că există angajamentul politic al AIE de a promova reformele în sectorul energetic chiar dacă doar două din aceste partide vin cu propuneri complexe și clare asupra dezvoltării sectorului energetic al țării. Sunt apreciabile sarcinile pe care și le asumă noua guvernare prin  Programul de Activitate Integrare Europeana: Libertate Democrație Bunăstare pentru 2011-2014 dar mult mai importante sun acțiunile ulterioare, costul acestora și mecanismele prin care vor fi realizate obiectivele propuse. Ar fi bine ca noua guvernare să revizuiască strategia energetică a RM până în 2020 și să o structureze într-un program cu obiective pe termen scurt, mediu și lung însoțit de planuri reale care ar asigura atingerea acestor obiective.

2.     Președinția Comunității Energetice

Anul 2011 este anul în care Republica Moldova deține preşedinţia în cadrul Comunităţii Energetice. Decizia oficială a fost luată în cadrul celei de-a 8-a şedinţe a Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice (CE) pentru Europa de Sud – Est, desfăşurată la 24 septembrie 2010 la Skopje (Macedonia).

Preluarea preşedinţiei Comunităţii Energetice reprezintă o şansă pentru Republica Moldova de a-şi promova oportunităţile în acest domeniu. Din acest statut RM ar putea insista asupra elaborării unui consiliu pe problem de securitate energetic în Europa sau cel puțin în Europa de Sud Est care ar reprezenta țările participante la piața energetică europeană și care de fapt se confruntă cu aceleași problem, spre exemplu în problema gazelor cu Gazprom (criza gazelor din 2006 și 2009). Această idee a fost lansată de reprezentanții UE rămâne ca statele vizate, inclusive RM care este cea mai vulnerabilă din punct de vedere al securității energetic, prin statutul pe care îl deține în 2011 să insiste pe aceasta. Read more of this post

Traseul South Stream, aproape de finalizare

România va afla la finele acestei luni dacă va face parte din proiect. Dacă rezultatele studiului de fezabilitate vor fi pozitive, România şi Rusia vor semna un acord interguvernamental şi vor înfiinţa o companie mixtă.

După mai mulţi ani de speculaţii privind participarea României la proiectul rusesc South Stream, Gazprom anunţă oficial că o decizie va fi luată în următoarele trei săptămâni. Oficialii gigantul rus şi cei ai Transgaz, transportatorul de gaze din România, au convenit în urma unei discuţii desfăşurate marţi la sediul companiei din Moscova să finalizeze până la sfârşitul acestei luni studiul care va stabili dacă este fezabil ca gazoductul să traverseze România.

„În timpul negocierilor, părţile au convenit să finalizeze până la sfârşitul lunii noiembrie concluziile studiului de fezabilitate pentru construirea secţiunii româneşti a gazoductului South Stream. În cazul în care concluziile sunt pozitive, companiile vor face propuneri guvernului rus şi celui român pentru semnarea acordului interguvernamental care va servi drept cadru politic şi legislativ pentru implementarea South Stream în România”, anunţă Gazprom într-un comunicat de presă. La negocieri au participat şeful departamentului grupului rus pentru managementul proiectelor, Leonid Chugunov, directorul general adjunct al Transgaz, Liviu Pintican, şi experţi ai ambelor companii. În octombrie, Gazprom arăta că România ar putea semna în primul trimestru din 2011 un acord interguvernamental cu Rusia, dacă rezultatele studiului vor fi pozitive. Read more of this post

Șeful Gazprom la București: “Vom analiza trecerea South Stream prin România”

Președintele grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a declarat, miercuri, că a semnat un memorandum de intenție cu autoritățile române care prevede realizarea unei analize tehnico-economice privind posibilitatea ca South Stream să traverseze teritoriul României.

Un nou acord de colaborare, în viitorul apropiat

Potrivit lui Miller, în cadrul întâlnirilor cu premierul Emil Boc şi cu ministrul economiei, Ion Ariton, s-au mai discutat şi despre aspecte ale relaţiei energetice cu România.

Astfel, cele două părţi au convenit ca în viitor să fie semnat un document privind energia electrică şi să lucreze la nivel de experţi pentru colaborarea în domeniul petrolului şi produselor petroliere.

“Având în vedere sfera problemelor şi înţelegerile realizate astăzi sunt convins că în scurt timp va urma o nouă întâlnire şi ea va avea loc la Moscova”, a spus Miller.

Contradicții pe tema gazelor naturale mai ieftine

Întrebat de presă dacă s-a discutat şi despre importuri directe de gaze, Miller a răspuns că această temă a fost atinsă, “dar nu a constituit subiectul discuţiilor”.

Totuşi, guvernul a anunţat, printr-un comunicar că “un subiect important abordat în cadrul discuţiilor l-a reprezentat preocuparea pentru identificarea modalităţilor de încheiere în cel mai scurt timp a unui contract direct Romgaz- Gazprom pentru livrarea gazelor naturale”.

La iniţiativa companiei ruse s-au purtat discuţii privind schimbul de informaţii necesare elaborarii studiului de fezabilitate al proiectului South Stream, în ipoteza unei eventuale tranzitări a României, ceea ce a anunţat deja şeful Gazprom, Alexei Miller.

“S-a convenit ca, după ce partea rusă va elabora studiul de fezabilitate, părţile să analizeze aceste rezultate”, se mai arată în comunicat.

Totodată, guvernul român a precizat că, în cadrul întrevederilor, a fost afirmată deschiderea reciprocă pentru cooperarea în sectorul gazelor, dar şi în alte sectoare din domeniul energetic, precum dezvoltarea unor facilităţi de înmagazinare subterană a gazelor naturale, construirea de centrale electrice cu cogenerare, cum este cea de la Iernut, colaborarea în furnizarea de resurse petroliere pe piaţa regională, precum şi posibila participare la piaţa certificatelor privind emisiile de CO2. Read more of this post

România scoasă de pe harta South Stream

Gazoductul South Stream, dezvoltat de Gazprom şi ENI, va trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Austria, a declarat Paolo Scaroni, CEO al companiei italiene ENI la Black Sea Energy&Economic Forum, organizat de Atlantic Council la Istanbul.

Oficialul ENI nu a menţionat România pe traseul South Stream, deşi, oficial, studiul de fezabilitate care va stabili harta gazoductului va fi gata abia la începutul anului viitor.

Alexei Miller, preşedintele Gazprom, este aşteptat în această toamnă la Bucureşti pentru discuţii cu partea română pe tema conductei. Între timp, Bulgaria şi Serbia au stabilit deja pe unde va trece gazoductul pe teritoriul lor.

Sursa: adevarul.ro

Vladimir Putin: South Stream va fi construit la fel de repede precum Nord Stream. Nabucco nu are sanse mari de succes.

La intalnirea cu expertii asa numitului club de dezbateri „Valdai”, premierul Vladimir Putin a promis ca gazoductul South Stream va fi construit la fel de repede precum Nord Stream. In opinia lui Putin, conducta concurenta South Stream – magistrala de transport Nabucco, nu are sanse mari de succes.

„Principala problema a acestui proiect o constituie absenta unui volum garantat de carburanti pentru conducta. Nu exista o sursa ferma de alimentare a sistemului. Rusia nu are de gand sa furnizeze nimic in aceasta directie, iar in Iran aceste zacaminte nu au intrat inca in exploatare. Azerbaidjan dispune de rezerve relative de gaze. In plus, Baku a semnat un contract de livrare a gazelor in Rusia. Read more of this post

Cât mai rezistă Ucraina în faţa Gazprom?

Gigantul rus Gazprom oferă Kievului gaze la preţuri chiar şi de şase ori mai mici decât cele actuale, pentru a prelua controlul companiei ucrainene de gaze Naftogaz. Dacă va controla conductele Ucrainei, Rusia îşi va asigura ruta de tranzit al gazelor spre Europa, iar gazoductul South Stream va deveni inutil.

Rusia pune presiuni din ce în ce mai mari pe autorităţile de la Kiev pentru a prelua controlul companiei ucrainene de petrol şi gaze de stat, Naftogaz, sub prelata unui joint venture între această societate şi Gazprom. O astfel de asociere va permite Ucrainei să cumpere gaze ruseşti la un preţ de circa 60 de dolari pe mia de metri cubi, a declarat Alexei Miller, CEO Gazprom. În prezent, consumatorii ucraineni plătesc între 91 şi 374 de dolari pe mia de metri cubi.

Interesele Rusiei

Această ofertă ar putea fi cu atât mai tentantă pentru Guvernul de la Kiev, cu cât, la 1 august, a fost nevoit să crească preţul gazelor pentru populaţie cu 50%, iar o nouă majorare cu acelaşi procent este programată pentru 1 august 2011.

În timp ce Alexei Miller merge pe ideea unui joint venture, premierul rus, Vladimir Putin, a propus o fuziune între cele două companii. Opoziţia ucraineană se teme că acest lucru ar periclita suveranitatea ţării, întrucât ar însemna predarea în mâinile ruseşti a controlului asupra conductelor de gaze din Ucraina.

Ideea unei fuziuni a celor două companii, apărută în această primăvară, vine în contextul în care 80% din gazele ruseşti care pleacă spre Europa tranzitează teritoriul ucrainean. Din această cauză, conflictul dintre cele două ţări din iarna 2009 a dus la întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către consumatorii europeni. Un sfert din gazele utilizate de Europa provin din Rusia. Read more of this post

Gazprom isi modifica prioritatile: o conducta spre China, mai importanta decit South Stream

Gazoductul Altai, prin care Gazprom ar urma sa livreze gaze naturale in China, a aparut “pe neasteptate” in lista prioritatilor companiei ruse, cu mult in fata proiectului South Stream, scrie presa de la Moscova. Asa reiese din ultimul proiect general al schemei de dezvoltare a industriei gazelor naturale pina in 2030, proiect realizat de expertii Ministerului rus al energiei.

Pe lista de prioritati ale Gazprom, South Stream a coborat pe ultima pozitie, precizeaza Vedomosti. Reamintim ca South Stream este concurenta Rusiei la proiectul pan-european Nabucco – o conducta ce are ca scop tocmai scaderea dependentei fata de livrarile de gaze naturale rusesti.

In toamna lui 2006, Gazprom si compania chineza de stat CNPC au semnat un protocol privind livrarile de gaze rusesti in China, estimand ca pana la sfarsitul anului se va ajunge la un consens privind pretul carburantului, iar gazoductul Altai va fi lansat in urmatorii cinci ani, adica in 2011. Dar negocierile nu s-au finalizat nici pana in ziua de azi. Read more of this post

CE: South Stream nu poate deveni o prioritate europeană

Obiectivul UE este să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz, iar gazul cu care va fi alimentat South Stream va proveni din redirecţionarea cantităţilor care tranzitează conductele deja existente în Ucraina, ceea ce înseamnă că nu vor fi folosite noi surse de gaz.

Proiectul gazoductului South Stream, dezvoltat de Gazprom şi compania italiană Eni, nu poate deveni un proiect prioritar pentru Uniunea Europeană, a declarat Marlene Holzner, purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru energie, Günther Oettinger, relatează Sofia News Agency.

Potrivit portalului bulgar de ştiri, solicitarea ca South Stream să devină o prioritate UE a fost făcută de premierii bulgar şi elen, Boiko Borisov şi Georgios Papandreou, după ce aceştia au căzut de acord, într-o întâlnire avută marţi în capitala bulgară, să promoveze proiectul South Stream.

În răspunsul dat în numele Comisiei Europene, Holzner a arătat că executivului de la Bruxelles îi lipsesc informaţiile relevante referitoare la cadrul legal al proiectului South Stream şi, de asemenea, Comisia nu are suficiente dovezi că proiectul va servi cel mai bine interesele statelor membre. Read more of this post

%d bloggers like this: