Europenii SUPĂRAȚI de demiterea lui Victor Parlicov

Directorul Secretariatului Comunității Energetice, Janez Copać, a trimis o scrisoare președintelui parlamentului, Igor Corman, prin care avertizează că nu va tolera demiterea directorului ANRE Victor Parlicov.

Autorul scrisorii susține că prin demitrea lui Victor Parlicov, R. Moldova încalcă prevederile Tratatului Comunității Energetice semnat în 2010. „Independența instituțiilor care reglementează sectorul energetic este una din cerințele Uniunii Europene, și nu doar o expresie frumoasă. ANRE este garantul asigurării trecerii sectorului energetic al R. Moldova spre o piață deschisă și competitivă, în corespunndere cu viziunile UE. Datorită Agenției conduse de Victor Parlicov, țara D-voastră a înregistrat progrese în implementarea Tratatului Comunității Energetice. Dar prin decizia luată recent, R. Moldova riscă să-și piardă pozițiile în rapoartele noastre”, avertizează Janez Copać.

Funcționarul european nu pune la îndoială faptul că demiterea lui Parlicov a avut mai curând o motivație politic. „ Este evident că demisia lui Parlicov s-a produs din cauze politice. Tratatul comunității energetice nu prevede ca ANRE să reducă tarifele cu orice preț, dar să asigure tarife nediscriminatorii pentru a crea condiții competitive pe piață. Perminteți-mi să adaug că adoptarea celui de-al treilea Pachet Energetic pe care R. Moldova va trebui să-l implementeze în lunile apropiate,  pune accent pe independența ANRE. Noi cerem să revedeți decizia d-voastră. În caz contract, Secretariatul va impune sancțiuni împotriva R. Moldova și va pune în discuție acest subiect la Consiliul Ministerial care va avea loc în curând”, a încheiat Janez Copać. Read more of this post

Advertisements

Moldova este pe primul loc în topul ţărilor Parteneriatului Estic privind Integrarea Europeană și la compartimentul Energie

Moldova este pe primul loc în topul țărilor Parteneriatului Estic (PaE) privind Integrarea Europeană, inclusiv și pe segmentul energetic. Acest rezultat este reflectat de Indicele de Integrare Europeană al Parteneriatului Estic, ediția 2012 la care au lucrat peste 50 de experți din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina.

Studiul reflectă progresul privind procesul de integrare europeană a ţărilor Parteneriatului Estic  comparativ cu rezultatele ediției 2011, din perspectiva mai multor sectoare: implementarea democraţiei; economia de piaţă şi Acordul de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA); dialogul politic; sectorul energetic; participarea societăţii civile ş.a.

În ceea ce privește energia, Indicele analizează măsura în care piețele energetice ale țărilor PaE sunt integrate și organizate în mod similar cu piețele de energie din UE.

Moldova, membră a Comunității Energetice și, interesant, Armenia, demonstrează o performanță mai bună în implementarea reformelor europene pe piața de energie electrică și gaze naturale. Armenia, în ciuda faptului că are cele mai slabe legături către UE pe partea de energie, demonstrează progrese relativ bune pe sectoarele de mediu și energie electrică, în stabilirea și susținerea obiectivelor legate de energia regenerabilă, și chiar în rezolvarea problemelor de conectare la rețea, care sunt problematice în alte țări PaE.

Indicele mai arată angajamente formale în aplicare reală a acquis-ului comunitar în țările Parteneriatului Estic. Ucraina, în ciuda faptului că este membru cu drepturi depline al Comunității Energetice, prezintă progrese foarte mici, pregătind doar terenul pentru reformarea pieței de gaze naturale. Rezultatele slabe ale Ucrainei la capitolul eficiență energetică pot fi explicate prin intensitatea energetică și cea a emisiilor de gaze cu efect de seră destul de înaltă în comparație cu celelalte țări PaE.

Un alt aspect pe care îl relevă studiul este faptul că țările PaE abia au început transformarea sectoarelor energetice, în conformitate cu reglementările UE. Reforme avansate în cadrul celui de al treilea pachet energetic și ambițioasele obiective 20-20-20, care vizează restructurarea profundă a pieței și investiții la scară mare în infrastructură nu sunt încă palpabile. Autoritățile de reglementare independente în Armenia și Moldova și acces gratuit la infrastructură, în Georgia și parțial în Ucraina sunt primii pași care au fost deja efectuați în scopul  reconfigurării piețelor locale în această direcție.

În cazul indicatorilor structurali ce țin de consumul de energie în aceste țări, studiul arată că intensitatea energetică în țările PaE este de două ori mai mare ca media UE, iar cota surselor de energie regenerabilă în consumul de energie primară este încă mic, deși în creștere. Obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră rămân încă înalte datorită politicilor naționale care sunt mai puțin focusate pe producere, care este foarte dependentă de combustibilii fosili. Acest lucru înseamnă că chiar dacă vor fi implementate standardele UE, țările PaE vor trebui să depună eforturi meticuloase, în scopul de a aduce piețele energetice mai aproape de cele existente în UE din punct de vedere structural. Acest proces poate dura mulți ani, chiar decenii dacă direcția și ritmul reformelor sunt definite nu numai prin voință politică, dar și de factori economici, industriali și (geo) politici care acționează de multe ori ca intervenient variabil. Read more of this post

Premisele de micsorare a pretului gazelor naturale pentru consumatorii finali devin tot mai realiste

Recent Ministerul Economiei al Republicii Moldova a anunțat că vechiul contract de procurare a gazelor de la SAD Gazprom se mai prelungește încă cu 6 luni, adică până la finele anului 2012. Lipsa unui nou contract cu Gazprom-ul nu trebuie să ne sperie chiar dacă acest lucru demonstrează de fapt că relații de colaborare nu sunt foarte bune cu autoritățile de la Chișinău și aici ar putea fi mai multe cauze:

  • Adoptarea deciziei de implementare a pachetului energetic III de către Moldova și Ucraina în Octombrie 2011;
  • Neaderarea Moldovei la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan;
  • Datoriile SA Moldovagaz către  SAD Gazprom;
  • Proiectul Ungheni – Iași;
  • Evoluția prețului la barilul de petrol marca Brent.

Toate aceste cauze au fost discutate și interpretate suficient atât în presa locală cât și în cea internațională, mai puțin ultima, pe care o voi comenta, având o argumentare și interes economic.

Este cunoscut că actualul contract de procurare a gazelor are ca referință prețul produselor petroliere iar unul din punctele pe care oficialii de la Chișinău insistă în actualele negocie este schimbarea formulei de calcul ca prețul de procurare să depindă mai mult de prețul la gazele naturale de pe piețele spot. Căderea semnificativă a prețului la barilul de petrol Brent pe parcursul ultimelor 4 luni de la aproximativ 127$ în luna martie la 90 $ ține în suspans toți actorii participanți la piața de gaze naturale regională și internațională, tendința poate fi observată în graficul de mai jos.

Sursa: quote.rbc.ru

Anume această cauză poate interpreta lipsa unui numitor comun între SAD Gazprom și autoritățile de la Chișinău. De aici pornesc și premisele optimiste că în condițiile actualului contract prețul de procurare a gazelor, respectiv prețul de livrare către consumatori ar putea să scadă. Acest lucru este foarte real în situația în care tendința de diminuare a prețului la petrol se va menține sau nu va crește semnificativ pe parcursul următoarelor 2 luni de zile pentru a asigura un prag mai mare de 5% de variație a prețului de procurare a gazelor luând în calcul media pe ultemele 9 luni de zile. Respectiv pentru trimestrul 4 al anului 2012, pentru prima data în Moldova, prețurile de livrare a gazelor naturale către consumatori ar putea scădea. Dar, tot aici trebuie de menționat încă un factor determinat în formula de calcul a prețului de procurare a gazelor, acesta fiind dictat de evoluția cursului leului moldovenesc în raport cu dolarul care după o perioadă mai lungă de stabilitate în ultimele săptămâni are tendința de depreciere.

Amânarea cu încă 6 luni a semnării unui nou contract nu ne dă asigurări că va fi semnat un nou contract până la finele anului 2012. Pentru asta sunt necesare negocieri consecvente, în plus pe termen scurt semnarea unui nou contract poate să nu fie avantajoasă pentru Moldova în condițiile de menținere a prețului actual la petrol sau scăderea acestuia în continuare. Micșorarea prețului de procurare a gazelor pe termen mediu oricum rămâne un scenariu optimist din două considerente: unul dacă se va semna un nou contract cu schimbarea referinței în formula de calcul cum am menționat mai sus și doi creșterea ofertei de gaze naturale lichefiate și a gazelor de șist prognozată în următorii patru ani pe piața europeană.

Probitatea deciziei Curtii de Arbitraj de la Moscova si toleranta infinita a oficialilor Moldoveni

În situaţia în care negocierile unui nou contract de procurare a gazelor din Federaţia Rusă au fost blocate iar oficialii moldoveni nu au identificat încă nişte pârghii de negociere, SAD Gazprom vine cu o nouă decizie a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ a Federaţiei Ruse care obliga SA Molodvagaz să achite datoriile de aproximativ 300 mln USD acumulate pe parcursula anului 2008, majoritatea în regiunea Transnistreană.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra lucrurilor nu trebuie să uităm că datoriile SA Moldovagaz către SAD Gazprom constituie o problema istorică iar unul din principalii responsabili de acumularea acestor datorii este insuşi Gazprom care în calitate de acţionar majoritar al SA Moldovagaz a permis conştient acumularea acestor datorii. La fel este necesară o analiză mai profundă a genezei acestei probleme fapt care va demonstra suficiente motive care să facă îndoielnică decizia Curţii de Arbitraj de la Moscova.

Aceasta decizie a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ a Federaţiei Ruse nu este prima, au mai fost anterior şi alte decizii similare care sau limitat doar la emitere şi în cazul în care se dorea recuperarea acestor datorii se mergea mai departe pe când realităţile au demonstrat că în spate sunt alte interese iar datoriile sunt utilizate ca instrumente de influenţă a politiciieconomice din Moldova şi în regiune. Cele mai sensibile probleme fiind legate de pachetul energetic 3, proiectul de interconexiune cu sistemul de gazoducte european (Ungheni-Iași), Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus, etc.

În acelaşi timp este inexplicabilă poziţia celorlalţi acţionari ai SA Moldovagaz, în deosebi poziția guvernului Republicii Moldova, care cunoscând problema din interior nu au semnalat prevenirea situaţiei actuale la momentul potrivi, iar acum nu urgentează soluţionarea acesteia.  Defapt lucrurile ar trebui sa stea un pic altfel, nu Gazprom să dea în judecată SA Moldovagaz ci invers, deoarece a permis livrarea de gaze către Tiraspoltransgaz în regiunea Transnistreana la tarife nejustificat de mici, ocolind Moldovagaz fara acorduri oficiale care de facto moşteneşte aceste datorii.

Gazprom ar putea contesta cel de-al treilea pachet energetic al UE

Normele celui de-l treilea pachet energetic al Uniunii Europene, care îi interzic uneia şi aceleiaşi companii să se ocupe şi de livrarea, şi de transportul de gaz şi energie electrică, ar putea fi contestate. Potrivit ministrului energiei din Federaţia Rusă, Serghei Şmatko, Rusia analizează posibilităţile juridice care i-ar permite să eludeze noile norme europene. De altfel, acest lucru va fi greu de realizat, în cazul în care Gazprom nu va face la rândul său concesii serioase şi nu va permite accesul altor furnizori la gazoductele sale, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

“Rusia avea încheiat mai demult cu Europa un acord de cooperare, acord ce nu presupunea înrăutăţirea condiţiilor economice de lucru pentru companiile noastre. În ceea ce priveşte cel de-al treilea pachet energetic, acesta a fost adoptat mai târziu”, a subliniat Şmatko. Potrivit ministrului rus, în prezent Moscova caută posibilităţi de aplicare a respectivului acord, însă “dacă nu va găsi astfel de posibilităţi, va contesta acordul”.

Cel de-al treilea pachet energetic al UE, adoptat în 2009, include şase documente care prevăd restricţii privind activitatea companiilor integrate în plan vertical în sectorul energetic. Gazprom este de părere că aceste noi norme înrăutăţesc condiţiile pentru desfăşurarea businessului său în calitate de principal furnizor de gaz natural pentru Europa. Din acest motiv, Moscova s-a pronunţat în repetate rânduri împotriva celui de-al treilea pachet energetic, însă Comisia Europeană nu intenţionează deocamdată să facă unele concesii în această problemă.

Între timp, Rusia i-a solicitat Franţei să sprijine încheierea unui acord cu UE privind cooperarea în realizarea de proiecte de infrastructură transfrontaliere pentru exportul de gaz natural şi în activitatea comună a sistemelor electro-energetice. Un document în acest sens a fost semnat în noiembrie 2011, de premierii rus şi francez, Vladimir Putin şi Francois Fillon. În acelaşi document este stipulat că Rusia roagă Franţa să acorde sprijin în vederea acordării pentru gazoductul South Stream a statutului de “proiect de interes european”.

În opinia experţilor, o schimbare a poziţiei ferme pe care UE a adoptat-o în problema aprovizionă Read more of this post

PRIMELE CONSECINTE ALE PACHETULUI ENERGETIC 3 PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova este în toiul negocierii unui nou contract de procurare a gazelor naturale de la SAD Gazprom. Contractul actual este valabil până la 31 decembrie 2011. Principalul aspect pe care Republica Moldova încearcă să-l negocieze în viitorul contract este formula de calcul a preţului de procurare a gazelor pentru a rupe legătura de preţul produselor petroliere (gazoil şi păcură).

În prezent sectorul energetic al Republicii Moldova este dependent de resursele energetice de import în proporţie de aproximativ 95%. Din acestea cea mai mare pondere o au gazele naturale importate dintr-o singură sursă, figura 1, consumul anual de gaze pe partea dreaptă a râului Nistru constituind aproximativ 1 mlrd m3. La datele prezentate în figura 1 trebuie adăugat încă aproximativ 0.29 mln kWh de energie electrică anual produsă de către centrala de la Cuciurgani (situată în partea stângă a râului nistrului) pe baza gazelor naturale importate din aceeaşi sursă. Deci monopolizarea mix-ului energetic al Moldovei de către gazele naturale importate de la Gazprom este evidentă.

Figura 1. Ponderea gazului natural în mix-ul energetic al Republicii Moldova exprimat în % pentru anii 2002-2009

 

Din luna mai 2010 Republica Moldova a devenit membră a Tratatului Comunităţii Energetice iar în prezent deţine preşedinţia Comunităţii Energetice. La 6 octombrie 2011 la Chişinău a avut loc şedinţa Tratatului Comunităţii Energetice la care a fost adoptată decizia de implementare de către membrii comunităţii a legislaţiei europene inclusă în al 3-lea pachet energetic. Principalele aspecte pe care le promovează acest pachet de reguli constau în separarea producerii, transportului şi distribuţie în sectorul gazelor naturale şi energiei electrice, acordarea unor competenţe mai mari autorităţilor regulatorii şi siguranţă mai mare consumatorilor. Pachetul energetic 3 de asemenea stabileşte reguli de acces la infrastructura de transport pentru părţile terţe şi introduce soluţii care să facă mai dificil preluarea controlului asupra sistemelor de transport de către companiile străine.

Sigur că acest eveniment nu poate fi trecut cu vederea de către cei care deţin controlul asupra industriei gaziere din Republica Moldova şi urmează să-şi pună semnătura pe un contract care se doreşte să conţină condiţii mai favorabile de procurare a gazelor de către unul din „oponenţii” politicii energetice promovate de SAD Gazprom. Tangenţa acestor două evenimente (negocierile unui nou contract şi adoptarea pachetului energetic 3 ) va demonstra efectele asupra rezultatelor negocierii. La prima vedere miza SAD Gazprom nu pare a fi mare în contractul cu Republica Moldova ţinând cont de cantitatea livrată acesteia care este comparabilă sau chiar mai mică decât cantitatea de gaze procurată de unii clienţi (companii) europeni ai Gazprom-ului şi chiar comparabilă cu pierderile unor clienţi mai mari ai furnizorului rus de gaze. Analizând mai detaliat istoria colaborării între Republica Moldova (SA Moldovagaz) şi Gazprom ne dăm seama că lucrurile nu stau aşa de simplu şi interesele acestei companii sunt mai puţin economice şi denotă mai mult aspiraţii geopolitice.

 La moment Republica Moldova plăteşte Gazprom-ului 400 USD/1000 m3 de gaze naturale. Sigur ca în comparaţie cu cei 165 USD /1000 m3 pe care îi plăteşte Belarus este destul de mult dar luând în calcul costul pe care la plătit această ţară pentru a obţine acest preţ trebuie să înţelegem că securitatea energetică a unei ţări trebuie să fie mai presus. Prin urmare securitatea energetică a Belarus-ului devenind şi mai precară prin cedarea a celorlalte 50% din pachetul de acţiuni a companiei Beltransgaz către Gazprom, astfel încât acesta va deţine 100% din capitalul acestei companii care gestionează toată reţeaua de conducte a ţării. Read more of this post

%d bloggers like this: