A N U N Ţ privind lansarea colectării proiectelor pentru a fi finanţate din Fondul pentru Eficienţă Energetică

În baza Legii energiei regenerabile nr. 160-XVI  din  12.07.2007 şi Legii cu privire la eficienţa energetică nr. 142  din  02.07.2010, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărîrea privind Fondul pentru Eficienţă Energetică Nr. 401, din 10.06.2012.

Pentru anul 2012 Guvernul a alocat din Bugetul de stat suma de 100 mln lei Fondului pentru Eficienţă Energetică pentru realizarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice, valorificării surselor de energie regenerabile şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest context, Consiliul de Administrare al Fondului pentru Eficienţă Energetică anunţă lansarea procedurii de colectare a proiectelor finanţate din Fond. Grupul ţintă al proiectelor ce vor fi finanţate în anul 2012 sunt:
1. Obiectivele de menire socială din proprietatea publică centrală şi locală de toate nivelele, cu respectarea condiţiilor indicate mai jos:
− să fie funcţional;
− prioritate acordată solicitanţilor care nu au beneficiat de programe sau proiecte cu caracter similar în ultimii 5 ani.
2. Sectorul privat (industrie, comerţ, construcţii, etc.).

Criteriile de selectare a proiectelor:
a) atingerea eficienţei energetice maxime cu costuri minime;
b) cel puţin o treime din beneficiile proiectului să provină din economiile de energie măsurabile. Celelalte beneficii ale proiectului pot proveni din alţi indicatori economici, tehnici etc.;
c) proiectul să implice tehnologii de eficientizare a consumului de energie;
d) suma solicitată pentru finanţare a proiectului din partea Fondului să fie în concordanţă cu limitele de finanţare a proiectelor, 50 000 – 3 000 000 lei;
e) contribuţia din sursele proprii ale beneficiarelor de proiecte să fie de cel puţin 20%;
f) proiectele în domeniul eficienţei energetice să aibă un termen maxim de recuperare de 7 ani;
g) proiectele în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie să aibă un termen maxim de recuperare de 15 ani;
h) beneficiarul de proiect să nu aibă datorii aferente la bugetul public naţional, precum şi să fie solvabil.

Setul de documente necesare
Benefeciarul proiectului trebuie să se adreseze printr-o scrisoare, depusă în adresa Fondului Read more of this post

Erori in procesul de izolare termica descoperite dupa situatii tragice

De ceva timp în Moldova au luat amploare lucrările de reabilitare termică a locuințelor, un lucru util și înțelept in esența sa. Adevărul este că aspectele de securitate și eficiență sunt neglijate de cele mai multe ori. Aceasta se întâmplă din mai multe considerente, fie din necunoaștere, fie din lipsa de resurse financiare, lipsa de suport tehnic, etc. În continuare voi prezenta un exemplu care demonstrează importanța respectării aspectelor de securitate anti incendiară a lucrărilor de izolare termica.

În procesul de izolare termica a locuințelor, în dependență de tipul materialului termoizolant utilizat se aleg și materialele suport pentru efectuarea lucrărilor corespunzătoare. În cazul utilizării polistirenului pentru izolare termică, conform tehnologiei corecte, se aplică adeziv pe tot perimetrul plăcii de polistiren(lățimea de cel puțin 10 cm ) și simetric în două puncte în mijlocul plăcii. După ce aceasta este plasată pe perete se prinde în cel puțin 2 cuie. Ce se întâmplă în realitate? Cei care efectuează lucrările de izolare termică ori prind placa de polistiren cu adeziv în câteva puncte ori doar în cuie. De multe ori beneficiarii de asemenea lucrări nici nu cunosc tehnologia care a fost aplicată și nici nu pot face o evaluare a calității lucrărilor deoarece acestea sunt efectuate de companii pretinse a fi specializate în asemenea lucrări. Cu părere de rău efectele negative ale lucrărilor devin cunoscute mai târziu, după apariția mucegaiului sau lipsa efectului termoizolant. Mai rău acestea pot fi văzute în cazul unor situații nedorite de incendiu, așa cum este prezentat și în imaginile de mai jos.

La prima vedere nu vedem mare diferență între aceste imagini, ambele exprima consecințe negative dar analizându-le din punct de vedere al tehnologiei utilizate pentru izolare observăm o diferență semnificativă care și face diferența consecințelor. Prima imagine este făcută în Republica Moldova. Aici vedem că din cauza unui incendiu izbucnit în spatele casei acesta sa extins pe toată suprafața peretelui afectând pereții laterali și chiar cel din față, mai mult ca atât incendiul a afectat și interiorul locuinței.

A doua imagine este făcută în Germania și surprinde o clădire care a fost incendiată de la coșul de gunoi plasat lângă perete. Spre deosebire de prima imagine, aici putem observa că flacăra nu sa extins pe suprafața întregului perete, afectând doar o porțiune din acesta de la locul apariției in sus.

Ața cum am menționat mai sus, diferența între cele doua situații constă în tehnologia de izolare termica. Anume faptul că în cazul doi izolarea a fost făcută respectând tehnologia propriu zisă, adezivul plasat pe perimetrul plăcii de polistiren a blocat extinderea focului pe lateral pe când în primul caz adezivul fiind plasat doar în câteva puncte pe placa de polistiren a permis ca flacăra să ocolească aceste puncte și să se extindă pe întreaga suprafață a peretelui consecințele negative fiind semnificativ mai mari. Prin urmare daca ar exista un cadru regulator bine pus la punct, beneficiarul de lucrările de izolare termică din primul caz ar putea da în judecată compania care a efectuat lucrări din cauza calității proaste și nerespectarea tehnologiei corecte pe care Moldova încă nu o are standardizata din păcate.

Practicile locale de conservare a energiei în sectorul rezidențial– realități triste și perspective optimiste

Fondul de clădiri rezidențiale din Republica Moldova a ajuns la o etapă la care implementarea măsurilor de conservare a energie reprezintă o necesitate tehnico-economică imperativă. Aceasta este dictată de starea fizică a fondului de clădiri dar și de cheltuielile pentru acoperirea consumului de energie al acestora, majoritatea fiind construite în perioada sovietică când disponibilitatea resurselor energetice nu cunoștea limite. În prezent, când prețul resurselor energetice doboară noi și noi recorduri, implementarea soluțiilor inovatoare de conservare a energiei se efectuează destul de rezervat.

Din necesitatea reducerii facturii lunare la energiei dar și sporirii confortului mulți dintre locuitori au inițiat măsuri de conservare a energiei cum ar fi înlocuirea geamurilor vechi cu altele noi, în proporție de peste 90% termopane, și izolarea termică a fațadei locuințelor. Acest fenomen fiind evident cu preponderență pe parcursul anilor 2007-2010 când prețurile gazelor naturale în Republica Moldova erau într-o competiție de atingere a noi recorduri înregistrând o creștere de peste 300% în acea perioadă.

Din cauza că inițiativele de eficientizare a consumului de energie aveau un caracter neorganizat fără respectarea minimă a normelor tehnice din domeniu, rezultatul pe parcursul a 4-5 ani de zile s-a constatat a fi unul cam trist. Primul lucru care s-a evidențiat a fost aspectul peisagistic al orașului, fațadele clădirilor devenind tot mai colorate. Pe aceeași fațadă a unei clădiri pot fi ușor văzute lucrări de finisare (după izolarea termică) de trei, patru sau cinci culori diferite (imaginea 1), în dependență de numărul proprietarilor care au efectuat aceste lucrări. Mai mult ca atât grosimea materialului termoizolant utilizat de fiecare proprietar putea fi diferită, de la 2 cm până la 7 cm (inclusiv pe aceeași fațadă) și foarte rar 10 cm.

O altă constatare dezamăgitoare pentru proprietari a fost efectul economic care s-a dovedit a fi unul sub măsura așteptărilor. Principala cauză în această situație o constituie grosimea materialului termoizolant, care de cele mai multe ori era și mai mică decât prevederile GOST-urilor rusești. Prin urmare cheltuielile pentru izolarea termica suportate sunt destul de semnificative dar efectul așteptat nu apare. Efectuând o analiză mai detaliată a raportului constând în grosimea stratului termoizolant și efectul economic, ușor se constată că aplicând materiale izolante (polistiren) cu grosimea de 15 cm în loc de 5-7 cm, cum se practică de obicei, efectul economic este unul net superior în comparație cu valoarea investiției pentru primul și al doilea caz. Acest lucru se explică prin faptul că cea mai mare pondere în investiție o constituie manopera care nu variază pentru ambele cazuri. A doua cauză importantă este caracterul insular al lucrărilor de izolare termica (imaginea 2). Deoarece în majoritatea cazurilor lucrările de reabilitare energetică sunt neorganizate și individuale, apar foarte multe punți termice care constituie niște prize de pierdere a căldurii pentru cei care întreprind măsuri de izolare termica. Astfel, în cazul în care doar un locuitor dintr-un bloc de locuit efectuează aceste lucrări, pereții neizolați termic ai clădirii din partea de sus, jos, dreapta, stânga formează punți termice care duc la importante pierderi de căldură de care inițial nu ne dăm seama. Alte punți termice importante le constituie balcoanele, pereții subsolurilor, acoperișul, etc. care trebuie luate în considerație atunci când dorim să efectuăm niște lucrări de reabilitare energetică eficiente.

De foarte multe ori lucrările de izolare termica aduc efecte negative și mai puțin pozitive, acestea fiind provocate de sistemul de ventilare nefuncțional. Odată ce locuința este izolată termic, se schimbă geamurile, ușile  existente cu termopane, aceasta devine practic ermetizată și se întrerup toate fluxurile naturale de aer care anterior se realizau prin pereți si ferestrele, ușile vechi. Prin urmare, din cauza că în majoritatea clădirilor vechi sistemul de ventilare este defect, în apartamente (locuințe) apare mucegaiul care poate provoca, agrava diferite probleme de sănătate cum ar fi astmul, reacții alergice, iritații, chiar poate afecta și sistemul nervos.

De aproximativ un an de zile s-a sesizat că acel avânt al serviciilor de izolare termică a scăzut semnificativ. Una din explicații pare să fie dispoziția Viceprimarului Nistor Grozavu din luna martie 2011 prin care se amintește despre inadmisibilitatea executării lucrărilor de construcții pe fațadele blocurilor de locuit ce contravin art.14 (d) din Legea nr. 163 din 09.07.2010 “Privind autorizarea lucrărilor de construcție” care prevede că pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construcție, lucrări de finisare exterioare, daca ne se modifică elementele de fațadă și soluțiile cromatice. La fel prin dispoziție se prevăd și sancțiuni care au fost aplicate în multe cazuri. Această dispoziție chiar a fost necesara în cazul în care aspectul peisagistic al orașului devenea tot mai afectat și populația din necunoaștere investea în unele măsuri de eficiență energetică care până la urmă nu satisfăceau așteptările.

În lipsa unui program național de reabilitare energetică a fondului de clădiri, a schemelor de finanțare accesibile cetățenilor pentru diverse măsuri de conservare a energiei și a eforturilor comune din partea instituțiilor responsabile, problema pare să se înrădăcinezi și mai mult afectând semnificativ bugetele multor familii.

Chişinăuienii sunt obligaţi să-şi refacă faţadele colorate

Foto: Ramin Mazur

După ce chişinăuienii au fost şi ei cuprinşi de frenezia izolaţiilor termice la apartamente, capitala noastră s-a transformat treptat într-un puzzle colorat.

Dar aspectul imagistic prea puţin contează atunci când este frig, mai ales că locuitorii sunt lăsaţi de capul lor să decidă ce fel de materiale să folosească şi care nuanţă de vopsea le pare mai potrivită. Astfel, pe lângă pericolul la care se expun, căptuşindu-şi apartamentul cu material încălzitor de proastă calitate, oamenii şi-au dat frâu liber gusturilor în materie de cromatică. Efectul estetic s-a dovedit a fi unul catastrofal: peste tot în oraş vezi clădiri pestriţe – culorile gri, estompate de trecerea anilor, s-au amestecat cu galben-deschis, portocaliu, roz sau verde.

Responsabilii de la Primăria Chişinău susţin că îi frământă şi pe ei faptul că oraşul arată anapoda. În plus, ei au trasat nişte prevederi – ce-i drept, la nivel de schiţă de proiect -, pentru a stopa transformarea Chişinăului într-o arenă de circ multicolor. Totodată, cei care vor continua să efectueze lucrări de acest fel, vor fi amendaţi cu sume de până la 3000 de lei şi obligaţi să readucă construcţia la forma iniţială, conform art. 179 din Codul Contravenţional. Read more of this post

%d bloggers like this: