“Sberbank” promite “Gazprom”-ului o apocalipsa a gazelor peste 4 ani

“Sberbank” anunță SAD “Gazprom” despre pericolul iminent care urmează. În opinia economist-ului şef al “Sberbank”, Yudaeva Xenia şi colegii ei, “Gazprom” în anul 2016 poate să piardă o parte semnificativă a pieţei europene de gaze, în timp ce preţurile de export pentru produsele sale pot fi reduse de câteva ori. Ameninţare vine din partea mai multor state din SUA care explorează din ce în ce tot mai hotărâtor gazele de șist.

Ideea că “Gazprom” va pierde din contractele actuale de furnizare a gazelor  ca urmare a faptului că SUA vor inunda întreaga lumea cu gaz a apărut odată cu apariția noii tehnologii de extragere a gazelor de şist cu aproximativ 10 ani în urmă. Schema probabilei “răsturnări” a monopolului rus de la tronul său european urmează sa decurgă în felul următor:

  • SUA va creşte producţia de gaze și va începe să renunțe la importul de gaze naturale lichefiate (figura de mai jos prezintă evoluția și prognoza  privind aprovizionarea cu diferite tipuri de gaze naturale). Toate cantitățile de gaze care anterior erau importate în America urmează să fie redirecționate în Europa. Atunci când infrastructura va fi gata, America de asemenea va începe să exporte gaze naturale lichefiate, inclusiv în Europa.
  • Piaţa spot europeană este în creştere, consumatorii, privind diferenţa de preţuri în America şi la hotar cu Rusia, încep să ceară mai insistent de la “Gazprom” un nou sistem de contractare cu preţuri legate mai degrabă de piaţa spot și nu “fixe”, legate de prețul petrolului, cum este în prezent.
  • Probabil în Europa vor apărea producători de gaze de șist (cu excepţia Poloniei, care, probabil sa decis deja) fapt ce va contribui la oferta de gaze naturale pe piața europeană.
  • Respectiv “Gazprom” va fi forţat să accepte pierderea în volume de gaze naturale comercializate pe piața europeană sar și în preţ.

Răspunsul “Gazprom”-ului a fost întotdeauna că nu îi este frică de nimic, pentru că producția gazelor de şist nu este ecologică şi se aplică numai în zone nepopulate; costul acesteia este ridicat în comparaţie cu producția “tradiţională” de gaz, şi, prin urmare, ea va supraviețui ca o afacere până la prima scădere a preţurilor; debitul total al sondelor este în general scăzut iar în timp producția este în scădere, şi, prin urmare, toate proiectele de foraj implică forjări fără sfârşit. Din această cauză costul total al proiectelor poate fi chiar mai mare, iar acest fapt este ascuns de companiile miniere pentru a obţine împrumuturi.

Dar acum, există și unele răspunsuri la afirmațiile “Gazprom”-ului. Timp de 10 ani, proporţia gazelor de șist în producţia totala de gaze naturale a crescut de la zero la 29% în 2010.

America a renunțat la importurile de gaze și sa închis în sine ca o piaţă în creştere a gazelor de şist. Apărut o piaţă unică de gaz lichefiat în emisfera de Est.

În 2010, comerţul cu gaze naturale lichefiate au avut o pondere de 30% din piaţa mondială de gaze, volumul acesteia crescând cu 22,6%. Livrările de gaz prin conducte pierde teren în fața gazului lichefiat. În 2010 au crescut cu numai 5,4%, în principal datorită livrărilor crescute de gaz rusesc către Europa.

În timp ce în Europa, monopolul rusesc, cu diferite succese rezistă împotriva încercărilor clienților de a reduce prețul de procurare a gazelor, în America, preţurile continuă să scadă – în decurs de mai puțin de 4 ani acestea au înregistrat un declin de 80%. În luna aprilie 2012 prețul gazelor a fost la valoarea minimă din ultimii 10 ani – 70 dolari pe 1.000 m3. Read more of this post

Advertisements

Gazprom blochează pe şest gazele de şist

Moscova face tot posibilul ca să oprească dezvoltarea producţiei de gaze alternative în Europa, mai ales în Bulgaria şi România, acolo unde este prezentă compania americană Chevron.

„Atât timp cât Rusia are gaz natural, conducerea ei va face tot posibilul ca să blocheze dezvoltarea producţiei de gaze alternative în alte state”, susţineau, la începutul lunii octombrie 2011, economiştii Maksim Logvinov şi Vladislav Jukovski, într-o analiză pentru portalul politkom.ru.

Dacă ne uităm la declaraţiile recente ale eurodeputatului polonez Boguslaw Sonik, analiştii ruşi par să fi avut dreptate.

„Compania  rusă Gazprom se află în spatele ecologiştilor care se manifestă  împotriva exploatării gazelor de şist în Europa”, a declarat, la începutul acestei luni, Boguslaw Sonik.

Acesta a declarat că Gazprom încearcă să influenţeze politicieni europeni care au legături cu organizaţii nonguvernamentale ecologiste. Sonik a dat exemplul Bulgariei, unde ecologiştii, împinşi de la spate de lobiştii companiei ruse de petrol şi gaze, au reuşit să convingă guvernul de la Sofia să interzică exploatarea gazelor de şist.

Cel mai mare risc pentru Rusia nu îl reprezintă gazele de şist americane, aprecia şi „Financial Times”, ci potenţialul exploatării unor rezerve similare în Bulgaria, România, Polonia şi Ucraina.

La începuta fost Bulgaria

Cunoscutul expert american de origine rusă Mikhail Korchemkin, directorul East European Gas Analysis, a exprimat în câteva rânduri presupunerea că monopolul rus ar putea fi unul dintre sponsorii campaniilor declanşate în mai multe state europene contra utilizării fracţionării hidraulice la extracţia de gaz de şist, procedeu care, conform unor studii, ar putea duce la poluarea apei.

Michael Gonchar, director de programe energetice de la central Nomos din Ucraina, a făcut o analiză detaliată a metodelor aplicate în special în Bulgaria, pentru a forţa guvernul şi Parlamentul de la Sofia să interzică exploatarea gazelor de şist, după ce, în luna iunie a anului trecut, statul bulgar acordase o licenţă companiei Chevron.

Astfel, Gonchar constată că, de la acordarea de către guvernul bulgar a licenţei de exploatare a gazelor de şist companiei americane Chevron şi până la anularea acesteia pe data de 17 ianuarie 2012, au trecut doar şapte luni, timp în care au fost organizate 26 de manifestaţii de protest.

Doar la patru dintre acestea au participat mai mult de 300 de persoane, la majoritatea au venit mai puţin de o sută de persoane.

Conform ecologiştilor bulgari, manifestaţiile au fost spontane şi au fost convocate prin intermediul reţelelor de socializare. Unul dintre liderii mişcării contra gazului de şist, Borislav Sandov, membru al partidului verzilor din Bulgaria, se lăuda chiar că în reţeaua Facebook a fost susţinut de peste 50.000 de persoane în campania antişist.

Lozincile utilizate erau menite să sperie lumea. Una dintre acestea menţiona chiar că exploatarea zăcămintelor de gaz de şist prezintă un pericol mai mare decât Cernobîlul. Despre Sandov se vorbeşte însă, în anumite cercuri, că ar fi agent de informaţii rus.

Gonchar susţine că protestele au fost doar pretextul, dar populismul şi corupţia elitei politice a Bulgariei au fost decisive pentru ca ruşii să obţină interdicţia pentru totdeauna la efectuarea de prospecţiuni şi exploatare a gazului de şist.

Ca premiu, remarcă analistul american de origine rusă, Gazprom s-a obligat să construiască o centrală termoelectrică  pe bază de gaz în locul centralei nucleare Belene, ceea ce va face Sofia să ajungă şi mai dependentă de Rusia.

Decizia Sofiei a fost premiată de Moscova şi cu un discount de 11,1% la preţul gazului livrat în Bulgaria, discount valabil de la 1 aprilie şi până la finele acestui an. Read more of this post

Va restricționa oare Germania posibilităţile de explorare a gazelor de șist?

Ministrul german pentru protecţia mediului în guvernul federal, Norbert Röttgen,  a anunţat într-un interviu pentru ziarul Westfälische Nachrichten la 29 iulie că a fost comandat un studiu de expertiză privind impactul asupra mediului a producţiei gazelor de șist în Germania. Ulterior sunt susceptibile de a fi introduse unele modificări în Legea cu privire la geologie şi minerit. La 4 august deja Oficiul Federal pentru Mediu Natural a prezentat un proiect de aviz care pare a fi folosit ca bază pentru studiul. Modificările legislative propuse de către birou vor face explorarea și producția gazele de șist neprofitabile în Germania, punând astfel capăt pe acestea. Germania ar putea lua, de asemenea, măsuri pentru a restricţiona introducerea de tehnologii pentru producerea gazelor de șist la scară largă în UE cu scopul de a proteja competitivitatea tehnologiilor energetice germane.

Röttgen a făcut această declaraţie în legătură cu protestele din partea organizaţiilor civile împotriva explorărilor și  lucrărilor de foraj de către compania americană ExxonMobil în North Rhine-Westphalia (NRW) şi Saxonia Inferioară, care au cele mai mari depozite estimate de gaze de șist din Germania . Protestele din NRW au intensificat critica privind explorarea gazelor de șist și în parlamentul local, acest subiect fiind preluat de Norbert Röttgen, ministrul pentru protecţia mediului în guvernul federal.

Studiul comandat cu denumirea „Evaluarea producției de gaze de șist în Germania” prin titlu subliniază necesitatea de a verifica impactul asupra mediului ambiant înainte de a purcede la lucrări de foraj prin permise pentru foraj, permis de la autoritățile responsabile de gestionare a apei, autoritățile miniere, care vor verifica impactul producţiei de gaze asupra apelor subterane şi a apelor de suprafaţă, precum şi introducerea unei interdicţii legată de metoda de foraj prin fracturarea hidraulică în zonele în de extragere a apei potabile, apei de la izvoarele de ape minerale sau medicinale. Introducerea acestor reglementări vor face producţia de gaze de șistst neprofitabilă în Germania. Posibilele modificări discutate mai sus vor fi benefice din punct de vedere al lobby-ului pentru sursele regenerabile de energie germane. Dezvoltarea producției gazelor de șist ar prezenta un pericol pentru sursele regenerabile de energie care se află în curs de dezvoltare prin saturarea pieței energetice cu energie cu energie electrică și termică din gazele de șist. Un alt motiv ar fi faptul că companiile germane din sectorul energetic nu sunt interesate în producţia de gaze de șist deoarece acestea nu dispun de tehnologiile necesare, interesele acestora fiind legate în continuare de producţia şi importul de gaze naturale convenţionale.

Gazele de şist, speranţa României de eliberare de sub “talpa” Gazprom

Americanii au venit, în sfârşit, să salveze Europa de sub “talpa” energetică rusă! Tehnologia gazelor de şist, care a făcut SUA cel mai mare producător de gaze din lume şi a ieftinit preţurile pentru consumatori, ameninţă supremaţia Gazprom în Europa de Est, inclusiv România, potrivit unei analize Bloomberg.

Mari companii internaţionale precum Exxon Mobil, Chevron şi Talisman Energy sunt în fruntea revoluţiei prin explorarea gazelor de şist, din Polonia până în România şI Bulgaria.
Potrivit unui raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration, România Ungaria şI Bulgaria au împreună rezerve recuperabile de gaze de şist de 19 trilioane de metri cubi, în vreme ce Polonia are 187 trilioane de metri cubi. SI alte ţări europene au rezerve imense, precum Franţa, cu 180 trilioane de metri cubi. Circa 25% din consumul Europei provine din Rusia, unde Gazprom are monopol asupra exporturilor.

In Romania grupul Chevron este interesat de explorarea gazelor de şist. Chevron deţine un perimetru de exploatare în zona Bârlad, cumpărat în toamna anului trecut de la firma Regal Petroleum cu 25 milioane dolari fără taxe. Totodată, compania sârbă NIS, care este deţinută de grupul rus Gazprom Neft va explora patru blocuri din vestul României în parteneriat cu o companie candiană, vizând şi gazele de şist.

Gazprom ne ameninţă cu noi scumpiri

România importă circa 20-25% din consumul său de gaze iar restul este produs în cantităţi aproape egale de către Romgaz şI Petrom. Gazprom a avertizat în urmă cu câteva luni că spre finele anului preţul gazelor naturale ar putea ajunge la noi recorduri mondiale, de peste 500 dolari pe mia de metri cubi. Creşterea survine după scumpirea petrolului pe bursele mondiale, iar aceasta urmează preţul ţiţeiului la o distanţă de 6-9 luni. Preţul petrolului a crescut cu 20% de la începutul anului, şI acum se tranzacţionează între 110 şI 120 dolari pe baril. Distribuitorii de gaze au cerut deja în dese rânduri majorări ale preţului la consumatori pe motiv că tarifele recunoscute de ANRE nu acoperă toate costurile de import. Ultima oară când Gazprom a practicat astfel de tarife foarte mari a fost în 2008, când cotaţiile petrolului au ajuns la nivelul record de 147 de dolari pe baril. Read more of this post

Gazele de şist ar putea pune capăt monopolului rusesc în Europa de Est

Tehnologia gazelor de şist, care a adus în SUA cele mai scăzute preţuri ale gazelor naturale pentru consumatori din 2002, este “dezlănţuită” în Europa de Est, ameninţând să reducă dominaţia Rusiei asupra resurselor energetice din regiune, se arată într-o analiză Bloomberg. Companii precum Exxon Mobil, Chevron şi Talisman Energy conduc campania de explorare a gazelor din roci de şist, din Polonia până în România şi Bulgaria. Gazele naturale astfel obţinute ar putea acoperi cererea din regiune pentru aproape 80 de ani, potrivit Energy Information Administration (EIA), o agenţie guvernamentală americană, potrivit analizei Bloomberg.

Polonia, unde s-a investit cel mai mult în această tehnologie, a construit şapte puţuri din 124 planificate, iar rezultatele sunt în curs de evaluare. O campanie de foraj derulată cu succes ar redesena “harta energiei” în Europa, un continent care depinde în mare măsură de Rusia, de unde se importă circa 25% din gazul consumat. Eforturile de identificare a unor noi resurse de gaze sunt mai urgente ca oricând, după ce Germania a anunţat că va închide treptat, până în 2022, toate reactoarele nucleare de pe teritoriul său, şi pe măsură ce limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră devine tot mai dură.

“Nevoia Europei Centrale şi de Est de a încerca cel puţin să descopere dacă dispun de această resursă este mult, mult mai mare decât în Europa de Vest”, comentează Oswald Clint, senior energy analist la Sanford C. Bernstein & Co., în Londra.

Preşedintele american, Barack Obama, a oferit, în prima sa vizită oficială în Polonia, efectuată luna trecută, expertiză privind tehnologia de extracţie a gazului de şist, folosită în numeroase state americane, din Texas până în Pennsylvania, pentru extragerea gazelor naturale din formaţiile de roci de şist. Polonia vrea să înceapă producţia în mai puţin de zece ani, termen similar cu cel adoptat de Germania pentru închiderea celor 17 reactoare nucleare care produc 23% din energia electrică consumată de cea mai mare economie europeană.

EIA estimează că Europa de Est are rezerve de 7.100 miliarde metri cubi de gaze de şist. Numai Polonia ar putea “stă” pe 5.200 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul intern timp de 300 de ani. “Condiţiile geologice din Polonia sunt fenomenale. Există un volum remarcabil de depozite de gaze”, a declarat Ingo Kapp, fizician la centrul german de cercetare geologică GFZ, de la Potsdam, specializat în tehnologii de explorare. Read more of this post

%d bloggers like this: