A fost lansat un nou proiect în domeniu producerii energiei din biomasă

download25 de şcoli şi grădiniţe din ţară vor avea încălzire pa bază de biomasă datorită unui grant de 14 milioane de dolari oferit de guvernul Japoniei.

În cadrul acestui proiect va fi construită şi o uzină de producerea peletelor în satul Porumbeni la Institutul de Fitotehnie. Cazanele, precum şi fabrica de producere a peletelor, sunt aduse din Japonia. Astfel Japonia oferă un sprijin producătorilor săi şi contribuie la dezvoltarea surselor de energie regenerabilă din Republica Moldova. Pentru a asigura o calitate bună a asamblării sistemelor de încălzire pe biomasă, Japonia a trimis o echipă de ingineri care să participe la asamblarea şi punerea în exploatare a echipamentelor.

Prim-ministrul Iurie Leancă a participat la testarea primei instalaţii, în incinta întreprinderii INCONMAŞ SA unde sunt asamblate cazanele. „Acest grant va schimba viața și activitatea a 25 grădinițe și școli din țară. Cel mai important este că prin aceste noi tehnologii se va schimba viața spre bine la aceste instituții. Proiectul contribuie la procesul de modernizare, crearea unor condiții cât mai bune pentru copii. Prin aceste echipamente moderne, ne permitem să vedem ce înseamnă energie regenerabilă, ne permitem să reducem dependența de resursele energetice convenționale”, a precizat premierul.

Proiectul „Utilizarea eficientă a combustibilului solid din biomasă”, realizat cu sprijinul guvernului Japoniei, are drept scop promovarea sistemelor de încălzire cu produse din biomasă, ceea ce va reduce semnificativ costurile de energie, va dezvolta sistemele de încălzire durabilă și va încuraja întrebuințarea energiei regenerabile.

Utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de biomasă aduse din Japonia va permite reducerea cheltuielilor cu 30% faţă de utilizarea gazului natural. Acest proiect se încadrează în Strategia Energetică 2020, care prevede utilizarea biomasei ca fiind o direcţie de importanţă prioritară, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Sursa: gov.md

Noi proiecte de construcție și reconstrucție a școlilor și grădinițelor vor fi demarate, din fondurile de circa 20 milioane de euro oferite de România țării noastre

Noi proiecte de construcție și reconstrucție a școlilor și grădinițelor vor fi demarate, din fondurile de circa 20 milioane de euro oferite de România țării noastre. Subiectul a fost discutat astăzi, în cadrul întrevederii la Chișinău dintre Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, și Liviu Dragnea, Viceprim-ministru, ministrul  Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România.

“Avem proiecte realizate cu suportul financiar al UE, inclusiv al României. Sper ca cetățenii noștri să conștientizeze că Republica Moldova a devenit un șantier de construcție datorită aspirațiilor europene și a cursului european parcurs de țara noastră. UE este un partener de încredere, iar țările membre UE susțin, inclusiv financiar, țara noastră”, a specificat Marcel Răducan în cadrul întrevederii.

La rîndul său, Liviu Dragnea, Viceprim-ministrul României, a comunicat că Guvernul României a emis o ordonanță prin care sunt stabilite regulile de alocare a banilor pentru proiectele de dezvoltare, prin proceduri simplificate. “Avem deschidere maximă să vă oferim suportul necesar în domeniile pe care le veți solicita. Tradițiile voastre nu se pierd odată cu integrarea europeană, iar lucrurile bune sunt mult mai multe decât cele care stagnează”, a subliniat Liviu Dragnea.

În cadrul întîlnirii, miniștrii au decis și impulsionarea colaborării cu specialiștii români în vederea actualizării cadrului juridic în domeniul dezvoltării regionale, planificării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, precum şi corelarea politicilor respective întru crearea unui singur cadru de planificare. În acest context, Ministrul Marcel Răducan a solicitat părții române transmiterea cu titlu gratuit a eurocodurilor în construcții, necesare armonizării reglementărilor pentru proiectarea și executarea construcțiilor. Read more of this post

Problema 2000/800: Recomandări privind îmbunătăţirea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău (SACETC)

imgIDIS ”Viitorul” a prezentat joi, 20 februarie, recomandări privind îmbunătăţirea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău (SACETC). Potrivit autorilor, problema reducerii consumului de energie termică şi a diminuării presiunii plăţilor pentru facturile la căldură asupra populaţiei, îşi are originile în disfuncţionalităţile majore atât pe partea de producţie a sistemului (aprovizionare cu energie termică), cât şi pe partea de consum (sectorul rezidenţial). Această problemă a fost numită convenţional „Problema 2000/800”, de la 2000 – mărimea facturii pentru energia termică şi 800 – mărimea pensiei pentru o mare parte din consumatorii casnici din categoriile social-vulnerabile.

Conform calculelor autorilor, cu condiţia efectuării investiţiilor în sistemul de producere şi furnizare a energiei termice din SACETC, pot fi obţinute economii de energie care ar reduce costurile actuale de generare a energiei termice cu aproximativ 11 % sau cu 110 lei până la 877 MDL/Gcal. Însă, ţinând cont de amploarea investiţiilor necesare, această opţiune va fi greu de realizat pe termen scurt şi mediu.

Estimările recente ale IDIS ”Viitorul” arată că pentru reabilitarea termică a tuturor blocurilor multietajate din Chişinău sunt necesare cca. 662 mil. EUR sau cca. 3641 EUR pentru fiecare apartament. Aceste măsuri vor fi dificil de implementat nu doar din cauza amplorii investiţiilor  necesare, ci şi datorită dezvoltării insuficiente a sistemului asociativ de proprietari, a capacităţii reduse a acestor asociaţii de a implementa proiecte de reabilitare termică a blocurilor de locuit, conştientizării insuficiente a problemei de către locatarii individuali, precum şi a lipsei unor mecanisme financiare şi a stimulentelor pentru implementarea unor astfel de măsuri de către proprietarii individuali sau asociaţiile de proprietari.

Afirmațiile au fost susținute atât de reprezentanții SA Termocom, prezenți la eveniment, cât și de cei ai Cooperativelor locuințelor.

Potrivit experților implicați în elaborarea studiului, diminuarea tarifului pentru agentul termic este dificil de realizat, atât din cauza costurilor ridicate, dar și a condițiilor clădirilor, cât și a percepției populației privind necesitatea utilizării resurselor de eficiență energetică. Majoritatea clădirilor din Chișinău sunt construite în anii 1960 și nu au prevăzute sisteme de eficiență energetică.

Circa 30% din clădirile Chișinăului au o vechime de 40-50 ani; 54% – între 20 și 40 ani; 11% au o vechime mai mare de 50 ani, iar 5% din clădiri sunt relativ noi (10-20 ani). Acestea au un grad redus de izolare termică și un grad sporit de uzură, iar soluțiile ar fi, inclusiv, măsurile de eficiență energetică (izolarea geamurilor, a pereților, a acoperișului, etc.). Read more of this post

23 de licee vor fi reabilitate prin finanțarea măsurilor de eficienţă energetică a clădirilor cu sprijinul Fondului pentru Eficiență Energetică

23 de licee vor fi reabilitate prin finanțarea măsurilor de eficienţă energetică a clădirilor cu sprijinul Fondului pentru Eficiență Energetică. Lista acestora a fost aprobată în cadrul ședinței Consiliului de Administrare al Fondului pentru Eficiență Energetică (FEE), care a avut loc la 29 octombrie curent.

Circa 49 milioane de lei vor fi alocați de către Fondul pentru Eficiență Energetică pentru cele 23 de proiecte aprobate, din bugetul total de 180 milioane disponibil anul acesta pentru sectorul public.
Consiliul de Administrare al Fondului pentru Eficiență Energetică a aprobat, unanim, finanțarea a 23 de proiecte de eficiență energetică, pentru o serie de licee din raioanele Republicii Moldova, inclusiv două din municipiul Chișinău.
Instituțiile de învățământ au solicitat finanțare pentru a efectua diverse acțiuni de eficiență energetică, cum ar fi schimbarea geamurilor, termoizolarea pereților și a acoperișurilor, etc.

Lista obiectelor aprobate spre finanțare în ședința Consiliului de Administrare al FEE din data de
29 octombrie 2013:

  1. Liceul Teoretic ,,Gheorghe Asachi”, or. Ungheni;
  2. Liceul Teoretic ,,Boris Dîngă” or. Criuleni;
  3. Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri” or. Călărași;
  4. Liceul Teoretic ,,Mihail Sadoveanu”, or. Hîncești;
  5. Liceul Teoretic ,,Hyperion”, or. Durlești;
  6. Liceul Teoretic ,,I. Vazov”,  or. Taraclia;
  7. Liceul Teoretic ,,Toader Bubuiog”, s. Bubuieci;
  8. Liceul Teoretic s. Răspopeni;
  9. Liceul Teoretic s. Ruseștii Noi;
  10. Liceul Teoretic ,,Beșghioz”, or. Ceadîr-Lunga;
  11. Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”, or. Hîncești;
  12. Liceul Teoretic ,,Prometeu”, s. Grozești;
  13. Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”, or. Cahul;
  14. Liceul Teoretic ,,Dimitrie Cantemir”, s. Crasnoarmeiscoe;
  15. Liceul Teoretic ,,Ștefan Holban”, s. Cărpineni;
  16. Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”, s. Sipoteni;
  17. Liceul teoretic ,,Ion Sîrbu”, s. Mașcauți;
  18. Liceul Teoretic ,,Constantin Stere”, or. Soroca;
  19. Liceul Teoretic s. Cișmichioi;
  20. Liceul Teoretic ,,Ion Creangă” și grădinița de copii ,,Romanița” s. Cuizăuca;
  21. Liceul Teoretic s. Caplani;
  22. Liceul Teoretic ,,Ion Creangă”, or. Soroca;
  23. Școala-Liceu s. Valea Perjei

În total, până acum, Consiliul de Administrare al FEE a decis finanțarea a 41 de proiecte. Suma totală a finanțărilor constituie aproximativ 80 de milioane de lei. Suma exactă va fi stabilită în urma licitațiilor de achiziții publice. Read more of this post

Fondul pentru Eficienţă Energetică a aprobat primele finanţări pentru sectorul public din acest an, în sumă de circa 37 milioane lei

13 instituții medicale, cinci instituții de învățământ universitar și Teatrul dramatic A.P. Cehov din Chișinău își vor reduce costurile cu energia după ce Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE) va finanța lucrările de eficienţă energetică a clădirilor. Decizia de a selecta pentru finanțare aceste instituții a fost luată vineri, 4 octombrie, în ședința Consiliului de administrare a FEE, prezidată de viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.

CA a alocat în acest sens suma de 37 milioane lei din totalul de 180 de milioane disponibili în acest an.

„Este un moment istoric, când Fondul de Eficiență Energetică a devenit funcțional, iar lucrările finanțate din acesta vor economisi banii publici  pe viitor”, apreciat viceprim-ministrul Valeriu Lazăr. Ministrul Economiei a solicitat responsabililor de la FEE să analizeze și să prezinte spre aprobare și restul dosarelor până la finele lunii octombrie.

Potrivit directorului executiv interimar al FEE, Aureliu Casian, în cadrul Apelului de propuneri de proiecte nr. 1 – sector public, au fost selectate 83 de proiecte recomandate comitetului de investiții spre examinare, suma finanțării solicitate din partea Fondului constituind circa 130 milioane lei.
Consiliul de administrare al Fondului pentru Eficiență Energetică a decis să extindă suma finanțării în cadrul primului Apel de proiecte pentru a acoperi toate aceste solicitări, care se conformează rigorilor FEE.

Cele 13 instituții medicale își vor recupera investițiile într-o perioadă de maxim 7 ani și sunt IMSP Spital Raional or. Ungheni, IMSP Spitalul Raional Drochia (blocul A și B), IMSP Spitalul Raional or. Rezina, Azilul de bătrîni or. Rezina, IMSP Spitalul Raional or. Florești, IMSP AMT Ciocana, IMSP Spitalul Raional or. Anenii Noi, Centrul de Sănătate Publică, or. Orhei, IMSP Institutul Mamei și Copilului, ÎS ,,Centrul Republican Experimental Protezare Ortopedie și Reabilitare”, IMSP Clinic Municipal ,,Sfîntul Arhanghel Mihail”, Ministerul Sănătății al RM, IMSP Oncologic, or. Chișinău, IMSP Centru de Sănătate Hospice, s. Zubrești. Read more of this post

Cele mai bune proiecte de eficiență energetică neeligibile pentru finanțare din Fondul pentru Eficiență Energetică

Conform prevederilor art. 53 din Regulamentul de organizare și funcționare a Fondului pentru Eficiență Energetică: Proiectele propuse spre finanţare trebuie să întrunească următoarele criterii de eligibilitate: … e)  proiectele în domeniul eficienţei energetice să aibă un termen maxim de recuperare de 7 ani;… Chiar dacă apelul de propuneri de proiecte în domeniul Eficienţei Energetice şi valorificării Surselor de Energie Regenerabilă în sectorul public s-a încheiat încă la 15 februarie 2013, până în prezent nu au fost valorificați nici un ban pentru implementarea acestora. Din cele peste 300 de aplicații au fost selectate 138 propuneri de proiect ce au fost admise spre etapa ”Descrierea Detaliată de Proiect”. Încă de la această etapă mulți experți și auditori energetici semnalează faptul că criteriul de eligibilitate privind termenul maxim de recuperare a investiției (DRI) de 7 ani a scos în afara listei proiectele bune.

Ce înseamnă acest lucru în realitate? Majoritatea proiectelor aplicate spre finanțare la Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE) prevăd reabilitarea energetică a clădirilor publice și includ în mare parte măsuri de  schimbare a geamurilor, izolarea pereților exteriori, reabilitarea rețelelor termice, etc.. Toate aceste măsuri aduc economii consistente de energie însă deoarece majoritatea clădirilor sunt vechi, pe lângă aceste măsuri sunt necesare și alt tip de lucrări complementare anume pentru a asigura calitatea măsurilor de eficiență energetică. Cel mai simplu exemplu este reabilitarea acoperișului care la majoritatea clădirilor publice este într-o stare deplorabilă și fără care nu pot fi întreprinse lucrările de izolare termică ale acestuia. O altă zonă sensibilă o constituie subsolul. În majoritatea cazurilor acestea sunt afectate de apa de ploaie care din cauza lipsei unui sistem de drenaj al apei de pe acoperiș pătrunde în subsol și afectează temelia clădirii. Prin urmare fără a asigura un subsol uscat nu pot fi întreprinse lucrări de izolare termică a pereților de temelie și chiar a tavanului subsolului. Ventilarea este o altă zonă tabu în multe proiecte de reabilitare energetică. În majoritatea clădirilor acesta este defectat iar pentru renovare sunt necesare iarăși investiții semnificative care vor contribui doar la sporirea confortului în clădire și nu ar aduce economii de energie. Așadar, lucrările care nu sunt legate direct cu energia într-un proiect de reabilitare energetică sunt foarte importante, și anume:

  • fără acestea nu pot fi implementate măsurile propriu zise de eficientizare a consumului de energie;
  • anume aceste măsuri complementare asigură durata normată de viață a materialelor și lucrărilor realizate;
  • fără acestea confortul în clădire poate să se reducă considerabil;
  • economiile maxime de energie se obțin doar la implementarea unui proiect complex iar realizarea treptată a lucrărilor aduce o serie de riscuri care iarăși se răsfrâng asupra calității.

Astfel, ponderea lucrărilor care nu sunt legate direct cu energia într-un proiect de reabilitare energetică pot depăși ușor 30-40% din costul investiției totale. Anume aceste tipuri de lucrări fac ca să sporească valoarea investiției iar mulți auditori încearcă să le evite pentru a obține DRI minimă.

Un argument suplimentar cu privire la importanța lucrărilor și materialelor calitative într-un proiect de eficiență energetică îl constituie proiectele deja realizate. La moment pot fi identificate cu ușurință clădiri publice unde geamurile vechi au fost înlocuite acum 5 ani în urmă cu geamuri „noi”, „Low E” care acum au carcasa deformată, fisuri, condens între sticle, mucegai pe pereții în jurul ferestrei, etc.. Sau, și mai des întâlnit, instalarea incorectă a geamurilor. Aceasta este una din principalele probleme care aparent nu se observă însă în realitate constituie o zonă bogată de punți termice. Mai mult ca atât, neinstalarea corectă a geamurilor cauzează mari bătăi de cap la o etapă ulterioară când se dorește izolarea termică a pereților. Din această cauză nu pot fi efectuate lucrări calitative de izolare. La fel pot fi întâlnite clădiri publice izolate cu polistiren cu grosimea de 2-5 cm. Pornind de la cele mai simple și frecvent întâlnite erori, șirul poate fi continuat foarte mult, concluzia fiind este că nu trebuie de economisit pe calitate.

Un alt factor care influențează ușor DRI este modul de calculare a economiilor de energie. Calculul poate fi efectuat pe două căi: în baza datelor istorice privind consumul de energie și teoretic în baza sarcinii termice a clădirii. În cazul în care aceste calcule se fac în baza datelor reale privind consumul de energie, lucru mai rar întâlnit din cauza lipsei acestor date pentru fiecare clădire în parte (multe instituții publice au un singur contor de energie termică sau electrică la mai multe clădiri), rezultatele arată că economiile de energie sunt foarte mici. Acest lucru se explică prin faptul că multe instituții publice consumă puțină energie din cauza intenției de a economisi bani. Aici termenul simplu de recuperare a investiției poate depăși și 20 de ani în realitate. În cazul în care calculul economiilor de energie se realizează în baza sarcinii termice a clădirii, rezultatele pot fi diverse, mai cu seamă datorită posibilității auditorilor de a jongla cu diverși parametri pentru a obține rezultatul necesar (DRI maxim 7 ani). Însă, aici iarăși este pusă în joc calitatea lucrărilor și materialelor care urmează să fie incluse în devizul de cheltuieli. Anume din intenția de a reduce la maxim DRI experții micșorează costul materialelor și lucrărilor, adică din calitate. Deoarece această metodă este teoretică, în realitate, după implementarea proiectului de reabilitarea energetică economiile de energie pot fi cu mult mai mici în comparație cu calculele teoretice.

Trebuie de menționat că suma maximă care poate fi obținută de la FEE pentru un proiect este 3 mln MDL. Ținând cont că din bugetul unui proiect peste 30-40% sunt costuri care nu aduc economii de energie, aproximativ 1.8 mln MDL poate fi investiția utilă. Din aceste considerente doar o clădire relativ mică poate fi reabilitată integral din punct de vedere energetic cu această investiție.

Așa cum în ultimii ani s-a muncit mult pentru a pune bazele domeniului eficienței energetice în Moldova, este important ca de la început să fie realizate proiecte de succes, proiecte durabile care să contribuie în realitate la realizarea obiectivelor naționale în domeniul eficienței energetice și să nu compromită această idee. Acum, când există și ceva experiență în acest domeniu, este oportun efectuarea analizelor suplimentare care ar propune ajustări ale actelor normative și regulatorii anume din considerentul de calitate al proiectelor de eficiență energetică încă de la etapa de identificare până la etapa de finalizare.

Natural sa economisesti

Interviu acordat pentru http://www.allmoldova.com

Eficienţa energetică în ultimii ani a devenit un termen destul de uzual în Republica Moldova, acesta regăsindu-se chiar şi în programele partidelor pro europene care au acces la guvernare în anul 2009. Fiind unul din cele mai interesate domenii din punct de vedere financiar de către diverse instituţii din exterior, eficienţa energetică a început să fie promovată de către autorităţile din Republica Moldova ca premisă a creării posibilităţilor de consum a fondurilor disponibile din exterior. Mai mult ca atât, promovând această politică guvernarea încearcă să soluţioneze o problemă foarte actuală ce necesită resurse financiare de care Republica Moldova nu dispune şi nici nu va dispune în viitorul apropiat, anume modernizarea infrastructurii vechi şi energointensive moştenite din perioada sovietică. Acest lucru generează numeroase efecte pozitive atât pe dimensiunea socială cât şi pe cea economică.

Definiţie

Ştiinţific, eficienţa energetică este definită ca raportul dintre rezultatul constând în performanţă, servicii, mărfuri sau energie şi energia folosită în acest scop. Cu alte cuvinte eficienţa energetică presupune obţinerea aceluiaşi rezultat sau a unui rezultat mai bun cu cheltuieli pentru energie mai mici. Dacă e să vorbim despre eficienţa energetică la consumatorii finali (populaţia) aceasta ar însemna că prin măsurile de eficienţă energetică vor fi micşorate cheltuielile pentru energie fără a influenţa negativ confortul. Pentru ramurile producătoare ale economiei naţionale acest termen ar însemna producerea de bunuri/servicii de aceeaşi calitate sau calitate mai bună cu un consum mai mic de energie.

Atitudinea consumatorilor

Motivarea consumatorilor în implementarea măsurilor de eficienţă energetică este un exerciţiu care devine din ce în ce tot mai uşor pe măsura creşterii tarifului la resursele energetice. Deja în multe localităţi putem observa locuinţe care au fost izolate termic lucru ce vorbeşte despre faptul că mulţi consumatori sunt conştienţi de necesitatea măsurilor de eficienţă energetică. După ce am efectuat o analiză în anul 2010 am constatat că foarte puţini consumatori sunt informaţi despre modul corect de implementare a acestor măsuri, fapt ce compromite de multe ori ideea de eficienţă energetică. Totuşi, în Republica Moldova există şi exemple bune care merită a fi promovate şi care pot constitui un instrument foarte eficace de motivare a consumatorilor în implementarea măsurilor de conservare a energiei la nivelul locuinţei lor. Dacă e să ne referim la mediul de afaceri şi instituţiile publice ca şi consumatori, trebuie de menţionat că există o serie de bariere tehnice şi legislative care fac dificilă promovarea eficienţei energetice în acest sector chiar dacă există interes sporit în implementarea măsurilor de eficientizare a consumului de energie. Printre acestea aş vrea să menţionez taxele mari la importul tehnologiilor (instalaţii, echipamente, etc) cu un consum redus de energie, lipsa tarifelor diferenţiate, lipsa reglementărilor tehnice ajustate la cele europene, lacune în legislaţia de achiziţii, etc.

Politica  statului

Una din cele mai importante realizări demne de remarcat ale actualei guvernări este aderarea la Comunitatea Energetică în mai 2010. Odată cu obţinerea calităţii de membră a Comunităţii Energetice Republica Moldova s-a angajat să transpună în legislaţia naţională un şir de directive europene. Aici se remarcă ritmul intens de adoptare a actelor normative însă rămâne în urmă aspectul practic care este cel mai important. Facilitarea accesului instituţiilor financiare din exterior care sunt deja prezente în Republica Moldova cu programe/proiecte mari de finanţare în sectorul energetic este un alt rezultat care merită a fi apreciat.

Parteneriatul public-privat

Instituţiile publice au ajuns într-o situaţie destul de dificilă atât la capitolul financiar cât şi la cel tehnic. Cheltuielile pentru energie monopolizează practic bugetul acestora, iar iniţierea unor măsuri de reabilitare energetică este departe de a se realiza în lipsa mijloacelor financiare. Prin urmare se simte necesitatea altor scheme de soluţionare a acestei probleme. Una din soluţii ar fi Parteneriatul Public Privat (PPP), în Republica Moldova fiind adoptată şi o lege cu privire la  PPP în anul 2008. Însă, cu părere de rău până în prezent nu putem vorbi despre o istorie de succes în acest sens din cauza mecanismului defectuos de implementare, chiar dacă succesul acestei formule a fost demonstrat în numeroase ţări. O altă soluţie destul de viabilă o constituie şi Contractele de Servicii Energetice cu companiile de profil (ESCO) prin care instituţiile publice sau private pot beneficia de programe de eficienţă energetică achitând treptat doar din contul economiilor de energie garantate de compania ESCO care se obţin ulterior. Anume aceste instrumente se arată destul de promiţătoare dacă e să analizăm experienţa de succes a multor ţări europene şi chiar balcanice cu o istorie similară RM. Read more of this post

ÎN MOLDOVA A FOST OFICIAL LANSAT PROGRAMUL MOREEFF ÎN VALOARE DE 35 DE MILIOANE DE EURO

MoREEFF (Moldovan Residential Energy Efficiency Financing Facility) este prevăzut pentru 2012-2017 şi a fost elaborat de BERD pentru a stimula gospodăriile casnice să-şi gestioneze mai eficient resursele energetice şi să-şi micşoreze facturile. Pentru implementarea programului, BERD a oferit o linie de creditare de 35 de milioane de euro, iar Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA) şi Uniunea Europeană au alocat granturi de 11 milioane de euro. În cadrul programului MoREEFF, băncile partenere selectare de BERD vor finanţa mici proiecte private, de exemplu ale persoanelor fizice, asociaţii de locatari sau cooperative de locuinţe sau companii de deservire din domeniul energetic pentru creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumului de resurse energetice acasă. Este vorba şi despre susţinerea investiţională a unor astfel de instrumente cum sunt termoizolarea pereţilor şi acoperişurilor, a podelelor, montarea cazanelor, pompelor geotermale etc. Solicitanţii pot obţine granturi în mărime de 20%, 30% şi 35% din volumul creditului pentru proiecte de eficienţă energetică, la încheierea lucrărilor. BERD implementează deja în Moldova proiectul MoSEFF (Moldovan Sustainable Energy Financing Facility), care prevede acordarea creditelor pentru dezvoltarea proiectelor de eficienţă energetică firmelor pentru a le reduce costurile de producere, creşterea competitivităţii şi a veniturilor. Iniţial, pentru implementarea acestuia, au fost oferiţi 20 de milioane de euro, iar ulterior a fost aprobată finanţare suplimentară de 22 de milioane de euro. Reprezentanţii BERD menţionează că Moldova rămâne una din ţările cu cel mai mare consum de energie din regiune, raportat la PIB, cu o dependenţă mare de importul resurselor energetice primare. Acest lucru exercită o mare presiune asupra economiei ţării, dar şi a mediului ambiant. În acest context, iniţiativele de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică şi de utilizare a surselor regenerabile de energie sunt una din căile de bază de stimulare a utilizării mai raţionale a energiei. Read more of this post

A N U N Ţ privind lansarea colectării proiectelor pentru a fi finanţate din Fondul pentru Eficienţă Energetică

În baza Legii energiei regenerabile nr. 160-XVI  din  12.07.2007 şi Legii cu privire la eficienţa energetică nr. 142  din  02.07.2010, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărîrea privind Fondul pentru Eficienţă Energetică Nr. 401, din 10.06.2012.

Pentru anul 2012 Guvernul a alocat din Bugetul de stat suma de 100 mln lei Fondului pentru Eficienţă Energetică pentru realizarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice, valorificării surselor de energie regenerabile şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest context, Consiliul de Administrare al Fondului pentru Eficienţă Energetică anunţă lansarea procedurii de colectare a proiectelor finanţate din Fond. Grupul ţintă al proiectelor ce vor fi finanţate în anul 2012 sunt:
1. Obiectivele de menire socială din proprietatea publică centrală şi locală de toate nivelele, cu respectarea condiţiilor indicate mai jos:
− să fie funcţional;
− prioritate acordată solicitanţilor care nu au beneficiat de programe sau proiecte cu caracter similar în ultimii 5 ani.
2. Sectorul privat (industrie, comerţ, construcţii, etc.).

Criteriile de selectare a proiectelor:
a) atingerea eficienţei energetice maxime cu costuri minime;
b) cel puţin o treime din beneficiile proiectului să provină din economiile de energie măsurabile. Celelalte beneficii ale proiectului pot proveni din alţi indicatori economici, tehnici etc.;
c) proiectul să implice tehnologii de eficientizare a consumului de energie;
d) suma solicitată pentru finanţare a proiectului din partea Fondului să fie în concordanţă cu limitele de finanţare a proiectelor, 50 000 – 3 000 000 lei;
e) contribuţia din sursele proprii ale beneficiarelor de proiecte să fie de cel puţin 20%;
f) proiectele în domeniul eficienţei energetice să aibă un termen maxim de recuperare de 7 ani;
g) proiectele în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie să aibă un termen maxim de recuperare de 15 ani;
h) beneficiarul de proiect să nu aibă datorii aferente la bugetul public naţional, precum şi să fie solvabil.

Setul de documente necesare
Benefeciarul proiectului trebuie să se adreseze printr-o scrisoare, depusă în adresa Fondului Read more of this post

Practicile locale de conservare a energiei în sectorul rezidențial– realități triste și perspective optimiste

Fondul de clădiri rezidențiale din Republica Moldova a ajuns la o etapă la care implementarea măsurilor de conservare a energie reprezintă o necesitate tehnico-economică imperativă. Aceasta este dictată de starea fizică a fondului de clădiri dar și de cheltuielile pentru acoperirea consumului de energie al acestora, majoritatea fiind construite în perioada sovietică când disponibilitatea resurselor energetice nu cunoștea limite. În prezent, când prețul resurselor energetice doboară noi și noi recorduri, implementarea soluțiilor inovatoare de conservare a energiei se efectuează destul de rezervat.

Din necesitatea reducerii facturii lunare la energiei dar și sporirii confortului mulți dintre locuitori au inițiat măsuri de conservare a energiei cum ar fi înlocuirea geamurilor vechi cu altele noi, în proporție de peste 90% termopane, și izolarea termică a fațadei locuințelor. Acest fenomen fiind evident cu preponderență pe parcursul anilor 2007-2010 când prețurile gazelor naturale în Republica Moldova erau într-o competiție de atingere a noi recorduri înregistrând o creștere de peste 300% în acea perioadă.

Din cauza că inițiativele de eficientizare a consumului de energie aveau un caracter neorganizat fără respectarea minimă a normelor tehnice din domeniu, rezultatul pe parcursul a 4-5 ani de zile s-a constatat a fi unul cam trist. Primul lucru care s-a evidențiat a fost aspectul peisagistic al orașului, fațadele clădirilor devenind tot mai colorate. Pe aceeași fațadă a unei clădiri pot fi ușor văzute lucrări de finisare (după izolarea termică) de trei, patru sau cinci culori diferite (imaginea 1), în dependență de numărul proprietarilor care au efectuat aceste lucrări. Mai mult ca atât grosimea materialului termoizolant utilizat de fiecare proprietar putea fi diferită, de la 2 cm până la 7 cm (inclusiv pe aceeași fațadă) și foarte rar 10 cm.

O altă constatare dezamăgitoare pentru proprietari a fost efectul economic care s-a dovedit a fi unul sub măsura așteptărilor. Principala cauză în această situație o constituie grosimea materialului termoizolant, care de cele mai multe ori era și mai mică decât prevederile GOST-urilor rusești. Prin urmare cheltuielile pentru izolarea termica suportate sunt destul de semnificative dar efectul așteptat nu apare. Efectuând o analiză mai detaliată a raportului constând în grosimea stratului termoizolant și efectul economic, ușor se constată că aplicând materiale izolante (polistiren) cu grosimea de 15 cm în loc de 5-7 cm, cum se practică de obicei, efectul economic este unul net superior în comparație cu valoarea investiției pentru primul și al doilea caz. Acest lucru se explică prin faptul că cea mai mare pondere în investiție o constituie manopera care nu variază pentru ambele cazuri. A doua cauză importantă este caracterul insular al lucrărilor de izolare termica (imaginea 2). Deoarece în majoritatea cazurilor lucrările de reabilitare energetică sunt neorganizate și individuale, apar foarte multe punți termice care constituie niște prize de pierdere a căldurii pentru cei care întreprind măsuri de izolare termica. Astfel, în cazul în care doar un locuitor dintr-un bloc de locuit efectuează aceste lucrări, pereții neizolați termic ai clădirii din partea de sus, jos, dreapta, stânga formează punți termice care duc la importante pierderi de căldură de care inițial nu ne dăm seama. Alte punți termice importante le constituie balcoanele, pereții subsolurilor, acoperișul, etc. care trebuie luate în considerație atunci când dorim să efectuăm niște lucrări de reabilitare energetică eficiente.

De foarte multe ori lucrările de izolare termica aduc efecte negative și mai puțin pozitive, acestea fiind provocate de sistemul de ventilare nefuncțional. Odată ce locuința este izolată termic, se schimbă geamurile, ușile  existente cu termopane, aceasta devine practic ermetizată și se întrerup toate fluxurile naturale de aer care anterior se realizau prin pereți si ferestrele, ușile vechi. Prin urmare, din cauza că în majoritatea clădirilor vechi sistemul de ventilare este defect, în apartamente (locuințe) apare mucegaiul care poate provoca, agrava diferite probleme de sănătate cum ar fi astmul, reacții alergice, iritații, chiar poate afecta și sistemul nervos.

De aproximativ un an de zile s-a sesizat că acel avânt al serviciilor de izolare termică a scăzut semnificativ. Una din explicații pare să fie dispoziția Viceprimarului Nistor Grozavu din luna martie 2011 prin care se amintește despre inadmisibilitatea executării lucrărilor de construcții pe fațadele blocurilor de locuit ce contravin art.14 (d) din Legea nr. 163 din 09.07.2010 “Privind autorizarea lucrărilor de construcție” care prevede că pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construcție, lucrări de finisare exterioare, daca ne se modifică elementele de fațadă și soluțiile cromatice. La fel prin dispoziție se prevăd și sancțiuni care au fost aplicate în multe cazuri. Această dispoziție chiar a fost necesara în cazul în care aspectul peisagistic al orașului devenea tot mai afectat și populația din necunoaștere investea în unele măsuri de eficiență energetică care până la urmă nu satisfăceau așteptările.

În lipsa unui program național de reabilitare energetică a fondului de clădiri, a schemelor de finanțare accesibile cetățenilor pentru diverse măsuri de conservare a energiei și a eforturilor comune din partea instituțiilor responsabile, problema pare să se înrădăcinezi și mai mult afectând semnificativ bugetele multor familii.

%d bloggers like this: