Cum căderea prețului petrolului favorizează intrarea pe piață a energiei verzi?

Chiar dacă ar părea paradoxal la prima vedere,  căderea prețului petrolului accelerează intrarea pe piață globală a energiei verzi. Acest lucru are o explicație destul de logică argumentată pe raționamente economice în baza evoluțiilor de pe piețele energetice internaționale manifestate în ultimii ani. Dezvoltarea tehnologiilor de producere a energiei verzi a apărut ca necesitate de a răspunde provocărilor globale de mediu și securitate energetică. Odată cu creșterea prețului la resursele energetice fosile a apărut și concurența dintre energia fosilă și cea verde prețul ajungând să fie comparabil deja. Acest lucru fiind complementat și de faptul că în ultimii ani energia verde cum ar fi cea de tip solar sau eolian a cunoscut o scădere considerabilă în ceea ce privește costul de producție ajungând să facă concurență energiei fosile a cărei costuri de producție vor continua să crească. Această concurență poziționează prețul petrolului în limitele de 90-115 USD/baril. Aici este foarte clar de ce o creștere mai mare a prețului petrolului ar duce la devansarea acestuia de către energia regenerabilă.

2015_01_14_brentt price

Însă, cum căderea semnificativă a prețului la petrol sporește accesul surselor de energie regenerabilă pe piața energetică globală?

Acest lucru este determinat de cel puțin trei factori. În primul rând producătorii de tehnologii de producere a energiei verzi sunt forțați să adopte soluții mai ieftine de producere pentru a menține cota de piață câștigată până în prezent, lucru care poate fi realizat irecuperabil pe termen mediu și lung existând și suportul politic necesar la nivel mondial în favoarea energiei verzi. În cazul petrolului nu există îndoială că prețul actual este menținut artificial iar pierderile pe care le suportă producători urmează să fie recuperate într-o perspectivă mai îndelungată de timp pe fonul unei creșteri a prețului.

Un alt factor care favorizează accesul masiv al energiei verzi este că o bună parte din producători, prin supraproducție accelerează epuizarea rezervelor existente de extracție fapt care implică costuri mai mari la valorificarea rezervelor noi de petrol mai costisitoare din punct de vedere al dobândirii. In susținerea argumentelor expuse vin și deciziile strategice ale marilor companii energetice de a pune accentul mai mare pe energia regenerabilă.

Al treilea factor este determinat de faptul că țițeiul ieftin ar putea, să crească cererea de energie printr-o mai mare accesibilitate în regiunile importatoare de petrol precum Europa, Japonia, China, India, ș.a. În același timp țițeiul ieftin contribuie la dezvoltarea economică în țările consumatoare prin creșterea posibilităților de investiții în continuare în energie curată.

Există mai multe semnale care demonstrează că tranziția energetică la nivel global este deja în curs de desfășurare.

În Arabia Saudită, de exemplu, o țară care folosește aproximativ 1,5 milioane de barili de petrol pe zi pentru desalinizarea apei, prețul scăzut al petrolului contribuie la dezechilibrarea bugetului, astfel pentru 2015 este necesar un preț al petrolului de 90 USD/ baril pentru a acoperi nivelurile crescute de cheltuieli. Acest lucru explică de ce Arabia Saudită este atât de dornică să investească în energie regenerabilă, în special solară, pentru a satisface nevoile sale interne de energie. În acest sens alocând mai mult de 40 miliarde de dolari iar până în 2032 Arabia Saudită țintește o capacitate a puterii instalate de panouri fotovoltaice de aproximativ 41 GW.

Decizia recentă a Eon de a se diviza în două companii din 2016, una concentrată pe afacerea cu resursele de energie fosile și nucleare iar a doua cu sectorul de energie regenerabilă și serviciile energetice este un alt argument ce confirmă că marile companii energetice consacrate afacerilor cu energie fosilă sunt cu ochiul pe energia verde fiind conștiente că perioada țițeiului ieftin va fi scurtă.

Un alt argument este și faptul că investițiile globale în energia curată au sumat aproximativ 310 miliarde USD în 2014, o creștere cu 16% față de anul trecut. În același timp dezbaterile recente cu privire la viitorul resurselor fosile pun un accent din ce în ce mai mare pe aspectele de stabilitate financiară globală și nu doar pe efectele schimbărilor climatice care î-și găsesc soluția tot în energia verde.

Concluzie

Căderea prețului petrolului este artificială și nu va avea o durată lungă de timp. Efectul negativ al acesteia asupra energiei verzi este neglijabil și chiar poate fi considerat pozitiv cu argumentele de rigoare prezentate. Așa cum petrolul este utilizat ca o armă politică în prezent, țările care nu dețin această armă vor fi motivate să apeleze la energia verde pentru a-și proteja propriile economii indiferent cât de mult se va ieftini petrolul. În același timp utilizarea petrolului ca armă politică poate avea și acțiune inversă cum ar fi cazul Iranului și Rusiei, respectiv doar energia verde ar putea consolida puterea țărilor exportatoare de petrol. Efectul negativ al căderii prețului petrolului probabil  ar putea fi simțit de industria autovehiculelor electrice însă acesta poate fi semnificativ în cazul în care țițeiul va fi menținut la un preț mai mic de 60 USD/baril mai mult de un an. În cazul RM căderea prețului petrolului nu va influența semnificativ sectorul energiei regenerabile într-u cât acesta are un nivel redus de dezvoltare și nu există mecanisme care ar permite valorificarea economilor de pe urma ieftinirii produselor petroliere în scopul dezvoltării sectorului energiei regenerabile.

Advertisements

Care sunt cheltuielile pentru încălzirea cu biomasă vs. cărbune și gaze naturale (studiu de caz)

După ce în Republica Moldova in ultimii 3 ani au fost instalate peste 140 de centrale termice pe bază de biomasă doar în cadrul proiectului Energie și Biomasă, există încă mulți sceptici părtinitori ai încălzirii pe bază de gaze naturale ce nu se lasă încă convinși că încălzirea pe biomasă este mai ieftină. Mai mult ca atât, puțini conștientizează beneficiul valorificării resurselor energetice locale și locurilor noi de muncă create comparativ cu utilizarea resurselor energetice importate.

Am luat ca studiu de caz grădinița din satul Calfa raionul Anenii Noi. Aceasta are o suprafață încălzită de 800 m2 și până în anul 2012 a fost termoficată cu ajutorul unei centrale termice pe gaze. Din 2012 instituția are instalată o centrală termică pe peleți cu sistem de alimentare automată. Din spusele directoarei anual se economisesc aproximativ 30% din cheltuielile pentru energie ceea ce ar însemna între 30 și 40 mii MDL la prețul de 2000-2300 MDL pentru o tonă de peleți (preț achitat de instituție în sezonul de încălzire precedent).

Am încercat să analizez câteva scenarii de evoluție a prețului la peleți și să calculez care ar fi economiile considerând tariful la gaze naturale neschimbat în următorii ani (6.72 MDL/m3 incl. TVA). Pentru comparație am analizat și scenariul în care clădirea ar fi fost încălzită cu ajutorul unei centrale termice pe cărbune.

Caracteristicile de bază ale centralelor termice sunt:

Cazane

Până la instalarea centralei noi clădirea era aprovizionată cu energie termică de la o centrală termică pe gaze. Estimând eficiența totală a sistemului de 90% obținem cheltuieli anuale de aproximativ 115 mii MDL (calculat la tariful din 2011). În realitate cheltuielile puteau fi mai mici din considerente de economisire.

Rezultatele calculelor sun prezentate în tabelul de mai jos.

economiiAnalizând rezultatele prezentate în tabel constatăm că încălzirea pe biomasă este cea mai eficientă din punct de vedere economic și într-o perspectivă mai îndelungată de timp, chiar dacă prețul peleților va crește până la 3000 MDL/t, instituția tot va înregistra economii. În același timp trebuie de menționat și faptul că economiile vor crește și în cazul unei eventuale creșteri a prețului la gaze și cărbune, lucru și mai probabil comparativ cu creșterea prețului la peleți.

Generozitatea modestă a Gazprom-ului în perioada electorală

Prelungirea termenului contractului de import a gazelor naturale din Federația Rusă cu încă un an la un preț mai mic cu aproximativ 11% față de prețul actual a venit cam surprinzător pentru opinia publică. În primul rând acordul a fost semnat destul de devreme comparativ cu anii precedenți când evenimentul avea loc pe la sfârșitul lunii decembrie. La fel de surprinzător a fost și faptul că semnarea acordului a avut loc la Chișinău și nu la Moscova cum se proceda anii precedenți. Reducerea prețului de import pentru 2015 cu 11% față de prețul actual a fost o altă noutate atribuită ca o reușită fără precedent a MEC care deja anticipează tarife mai mici pentru consumatorii finali.

Fără îndoială toate aceste lucruri își au rolul lor foarte important în context electoral și par a fi camuflate sub forma unei mâini de ajutor din partea Federației Ruse unor partide politice pentru acumularea de ceva capital politic. Lăsând la o parte toate subtilitățile politice, o atenție aparte o are prețul de import și tariful pentru consumatorii finali. În timp ce pe alocuri se fac elogii pe subiectul reducerea cu 11% a prețului de import, apare o întrebare destul de logică, dacă această reducere este suficientă și nu ar fi trebuit să fie chiar mai mare. Este cunoscut că prețul de import se formează în baza cotaţiilor produselor petroliere la bursele internaționale de referință și în mare măsură au aceeași tendință ca și prețul barilului de petrol de tip Brent. Dacă e să analizăm cum a evoluat costul barilului de petrol de tip Brent în perioada ianuarie – noiembrie 2014, observăm o descreștere cu aproximativ 25%. Tendința de descreștere a acestuia este constantă mai cu seamă în perioada iunie – noiembrie 2014 cu o medie zilnică de aproximativ 0.18%. Dacă e să ne referim la declarațiile vice-președintelui Gazprom Aleksandr Medvedev precum că „Preţurile au fost stabilite după condiţiile actuale ale pieţei produselor energetice”, atunci reducerea cu 11% a prețului de import pare destul de modestă considerând realitățile actuale de pe piețele internaționale.

A fost lansat un nou proiect în domeniu producerii energiei din biomasă

download25 de şcoli şi grădiniţe din ţară vor avea încălzire pa bază de biomasă datorită unui grant de 14 milioane de dolari oferit de guvernul Japoniei.

În cadrul acestui proiect va fi construită şi o uzină de producerea peletelor în satul Porumbeni la Institutul de Fitotehnie. Cazanele, precum şi fabrica de producere a peletelor, sunt aduse din Japonia. Astfel Japonia oferă un sprijin producătorilor săi şi contribuie la dezvoltarea surselor de energie regenerabilă din Republica Moldova. Pentru a asigura o calitate bună a asamblării sistemelor de încălzire pe biomasă, Japonia a trimis o echipă de ingineri care să participe la asamblarea şi punerea în exploatare a echipamentelor.

Prim-ministrul Iurie Leancă a participat la testarea primei instalaţii, în incinta întreprinderii INCONMAŞ SA unde sunt asamblate cazanele. „Acest grant va schimba viața și activitatea a 25 grădinițe și școli din țară. Cel mai important este că prin aceste noi tehnologii se va schimba viața spre bine la aceste instituții. Proiectul contribuie la procesul de modernizare, crearea unor condiții cât mai bune pentru copii. Prin aceste echipamente moderne, ne permitem să vedem ce înseamnă energie regenerabilă, ne permitem să reducem dependența de resursele energetice convenționale”, a precizat premierul.

Proiectul „Utilizarea eficientă a combustibilului solid din biomasă”, realizat cu sprijinul guvernului Japoniei, are drept scop promovarea sistemelor de încălzire cu produse din biomasă, ceea ce va reduce semnificativ costurile de energie, va dezvolta sistemele de încălzire durabilă și va încuraja întrebuințarea energiei regenerabile.

Utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de biomasă aduse din Japonia va permite reducerea cheltuielilor cu 30% faţă de utilizarea gazului natural. Acest proiect se încadrează în Strategia Energetică 2020, care prevede utilizarea biomasei ca fiind o direcţie de importanţă prioritară, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Sursa: gov.md

Energy Security Stress Tests

StreeTest2014The European Commission’s Stress Test Communication analyses the resilience of the EU energy system to a potential crisis in the coming months. The communication is based on stress tests carried out by 38 European countries, including EU countries, which simulate two disruption scenarios:

  • a complete halt of Russian gas imports to the EU
  • a disruption of Russian gas imports through the Ukrainian transit route for a period of one or six months.

The tests show that a prolonged supply disruption would have a substantial impact on the EU. Particularly affected would be Eastern EU countries and Energy Community countries. If all countries cooperate with each other however, protected consumers would remain supplied even in the event of a six month gas disruption.

Based on the analysis of the stress tests, a number of short term measures can help ensure secure supplies and a better functioning internal energy market. Specifically:

  • countries should follow a market-based approach and avoid interventionist measures
  • countries should increase energy coordination with each other including through the maximisation of interconnector capacity and removal of restrictions to cross-border energy trade
  • responsibility should be shared between public authorities and industry through the implementation of the EU’s Security of Gas Regulation
  • short-term behavioural changes should be enacted to boost energy efficiency and lower demand
  • the EU’s Gas Coordination Group should continuously monitor developments in the gas supply.

The Stress Test Communication represents the first short-term energy security measure prescribed by the European Energy Security Strategy that was adopted on 28 May 2014. The recommendations in the Communication will accompany other measures from the Strategy designed to improve the EU’s security of supply.

Today, the EU imports 53% of the energy it consumes including 66% of its natural gas. Around half of the EU’s primary energy consumption is spent on heating.

To learn more about this, or find more information on the Energy Security Stress Tests, see: http://europa.eu/!vC47pg

BERD pune geamuri şi uşi termopan la 180 de blocuri din Capitală

Graţie unui proiect susţinut de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, 180 de blocuri din Capitală vor avea geamuri şi uşi termopan. Scopul iniţiativei este reducerea consumului de energie în timpul iernii.

Consiliul Municipal Chişinău a semnat un contract cu instituţia financiară, prin intermediul programului Facilitatea de Finanţare a Eficienţei Energetice în Sectorul Rezidenţial din Moldova.

Instalarea noilor uşi şi ferestre va începe în două luni, după ce vor fi selectaţi antreprenorii care vor executa lucrările. Împrumutul urmează a fi rambursat într-o perioadă de 5 ani. Read more of this post

Cum alegem brichete si pelete de calitate?

%d bloggers like this: