Rezultatele analizei rapoartelor de audit asupra calcului tarifelor la energia electrică

Rezultatele lucrărilor de audit efectuat la întreprinderile din sectorul electroenergetic, prezentate și discutate în cadrul ședințelor ANRE din 4 și 5 noiembrie 2015, arată devieri nesemnificative de la calculele tarifelor aprobate de către ANRE în iulie 2015. Astfel, din 9 noiembrie au reintrat în vigoare tarifele la energie electrică aprobate în data de 18 iulie 2015. Chiar dacă auditul a confirmat, în mare parte, corectitudinea calculelor efectuate de către companiile energetice, există unele aspecte care au căpătat diverse interpretări în fața opiniei publice printre care corectitudinea tarifelor calculate, scopul și necesitatea auditului.

Scopul declarat al auditului a fost de a evalua corectitudinea calculării noilor tarife, evaluarea costurilor incluse în tarife şi a conformităţii modului de calcul cu prevederile metodologiilor tarifare. Totuși, pe lângă scopul propus, prin această decizie, ANRE pare să fi încercat să tempereze din nemulțumirea consumatorilor datorată majorării tarifelor care urma să alimenteze revolta socială cauzată de criza din sectorul bancar. Trebuie de menționat că decizia ANRE de a suspenda tarifele aprobate la data de 18 iulie a venit și ca urmare a ședinței Consiliul Suprem de Securitate care a constatat existența unor riscuri asupra securității naționale provocate de majorarea tarifelor sau, mai degrabă, de amploarea protestelor care se amplifica datorită majorării tarifelor.

Concluziile rapoartelor de audit se axează pe informații oferite de către întreprinderile supuse auditului și Metodologia de calculare, aprobare şi ajustare a tarifelor. Reieșind și din timpul disponibil, mai puțin de o lună, nu ar fi posibilă verificarea corectitudinii acestor date, în special a tuturor costurilor incluse în tarif. Respectiv, nu ne puteam aștepta la alte rezultate decât cele prezentate și discutate în cadrul ședințelor ANRE.

Cauza reală care a generat necesitatea majorării tarifelor este devalorizarea semnificativă a monedei naționale. Însă, tarifele noi majorate nu includ și devierile financiare acumulate de către companii până la aprobarea tarifelor actuale. Aici ANRE promite includerea treptată a devierilor în tarif după o evaluare a acestora de către Agenție. Interesant pare faptul că odată ce ANRE a validat într-o oarecare măsură corectitudinea auditului, stabilindu-se că tarifele aprobate inițial de agenție nu diferă semnificativ de cele prezentate în rapoartele de audit, reiese că și devierile financiare identificate de către companiile de audit ar trebui să fie recunoscute de către ANRE ca fiind corecte și nu ar mai fi necesară o evaluare suplimentară. În caz contrar, se creează impresia că solicitarea organizării auditului la companii a avut un alt scop decât cel declarat. Acest lucru nu înseamnă că ANRE nu ar trebui să-și exercite atribuțiile delegate prin lege fără a apela la companii terțe și să-și construiască reputația de autoritate independentă de reglementare în energetică.

Impactul majorării tarifelor începe să fie deja vizibil prin nemulțumirea manifestată de către populație și urmează să se amplifice pe măsură ce noile majorări de tarife vor genera și alte scumpiri la serviciile și produsele energointensive. Aici trebuie de remarcat și modul în care este privită și interpretată majorarea tarifelor în rândul populației care demonstrează că aceasta nu este suficient de corect informată asupra mecanismelor de formare a tarifelor și care sunt factorii vulnerabili pentru țara noastră care influențează prețul la energia electrică. Iar acest lucru vine ca rezultat al lipsei de voință politică în realizarea angajamentelor cu referire la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie care, pe lângă disponibilitatea ofertelor, ar fortifica și securitatea energetică a țării.

Presiunea politică asupra ANRE din partea Guvernului și a Parlamentului, în situația în care aceste instituții se fac, în primul rând, responsabile de impactul asupra populației rezultat în urma majorării tarifelor, subminează și mai mult încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Cauza principală care a semnalat suspiciuni asupra corectitudinii tarifelor a fost însăși lipsa de transparență în procesul de consultare publică, proiectele de decizii și calculele nefiind disponibile pentru consultare. Lipsa comunicării deschise cu consumatorii a pus la îndoială imparțialitatea ANRE, fapt care a diminuat din credibilitatea instituției ca autoritate independentă de reglementare în energetică.

Perspectiva micșorării tarifelor către consumatorii finali rămâne una îndepărtată și irealizabilă în următorii 4-5 ani. Acest lucru este imposibil reieșind și din faptul că devierile financiare acumulate de către întreprinderile din sectorul energetic nu au fost incluse în tariful actual. Cea mai probabilă soluție care ar permite procurarea energiei electrice la prețuri mai mici rămâne construcția punților de acces la piața electroenergetică europeană unde, în prezent, există energie la prețuri mult mai mici decât cel pe care îl achită Republica Moldova furnizorului din stânga Nistrului. Însă, acest lucru necesită voință politică.

Sărăcia energetică în Republica Moldova testată de noile majorări de tarife

Creșterea tarifelor generează noi nemulțumiri în societate. Chiar daca o parte din populație acceptă tacit aceste tarife, fiind resemnată în fața posibilităților de a schimba ceva, există o altă categorie pentru care majorarea recentă cu aproximativ 36% la energia electrică și 15% la gaze naturale este critică. În această situație populația cu venituri mici este nevoită să reducă din confortul termic, iluminarea încăperilor sau să se dezică de alte servicii vitale cum ar fi alimentația sănătoasă, educație, servicii medicale, etc. în favoarea facturilor la energie. Această manifestare caracterizează sărăcia energetică a populație, care este un subiect foarte actual pentru Republica Moldova, ajungând să fie discutat și la nivelul Consiliului Suprem de Securitate Națională.

Fără a discuta corectitudinea noilor tarife aprobate sau de șansele de micșorare a acestora în urma unei revizuiri de către ANRE, pe termen mediu și lung tarifele vor continua să crească iar sărăcia energetică va continua să existe. Acest lucru este valabil nu doar pentru Republica Moldova ci și pentru majoritatea țărilor în care importul de resurse energetice are o pondere semnificativă în consumul total, doar că percepția sărăciei energetice este diferită din cauza ritmului de creștere al acestora comparativ cu nivelului de trai și veniturile populației. Tarifele actuale constituie o povara destul de mare pentru persoanele cu venituri sub media lunară de 1768 lei (media pentru 2014) a cărei efecte se vor resimți în toamnă odată cu începerea sezonului de încălzire. Cei mai afectați fiind pensionarii, șomerii, familiile social vulnerabile și persoanele cu dezabilități. Așa cum sărăcia energetică pare să fie un fenomen de durată pentru Republica Moldova, a devenit emergentă identificare unor soluții pentru populația din categoriile menționate mai sus.  Mai mult ca atât, Republica Moldova în calitate de țară membră a tratatului Comunității Energetice este obligată sa identifice consumatorii vulnerabili care trebuie protejați.

La situația actuală pentru Republica Moldova sunt viabile 2 soluții, stabilirea unui tarif social pentru categoriile de populație menționate mai sus sau/ și stabilirea tarifelor diferențiate în funcție de volumul de energie consumată. Teoretic ar exista și alte soluții cum ar fi subvenționarea din partea statului, reformarea sistemului de securitate socială, subvenții încrucișate dintre consumatorii casnici și companii, etc. însă mai relevante pentru situația Republicii Moldova sunt primele două.

Stabilirea tarifelor sociale la energie trebuie să fie precedată de identificarea numărului de familii care necesită acest tarif. Principalii indicatori relevanți sunt cheltuielile minime lunare pentru energie pe care le poate suporta o familie și veniturile disponibile medii lunare. Consumul minim lunar de energie pentru o familie cu 2 copii pentru satisfacerea necesităților critice este de aproximativ 560 kWh. Considerând ultimele majorări de tarife și distribuirea uniformă a cheltuielilor pentru termoficare pe tot parcursul anului, cheltuielile medii lunare pentru energie ajung la aproximativ 750 lei. În conformitate cu studiile efectuate în domeniu, ponderea acestor cheltuieli în bugetul mediu al unei familii trebuie să fie sub 15% pentru a nu afecta satisfacerea celorlalte necesități precum, educație, sănătate, alimentație, etc. Pornind de la aceste cifre, familiile cu venituri medii lunare mai mici de 5000 mii lei întâmpină dificultăți în achitarea facturilor la energie. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS) veniturile disponibile medii lunare pe  o persoană în anul 2014 au constituit aproximativ 1768 lei. Admitem că în familie există doi maturi încadrați în câmpul muncii cu veniturile disponibile medii lunare de aproximativ 3536 lei ceea ce ar însemna că ponderea cheltuielilor pentru energie în acest caz depășește cu 6 % limita maximă. Respectiv familiile cu venituri medii mai mici de 5000 lei ar trebui incluse în categoria celor vulnerabile care necesită un tarif social.

A doua soluție ar fi introducerea tarifelor diferențiate în funcție de consum. Un exemplu în acest sens este tariful la gaze naturale care diferă de la limita de 30 mc. Deoarece consumatorii casnici au în medie un consum mai mic, sunt necesare mai multe trepte de diferențiere. Astfel, tariful la energia electrică ar trebui să varieze la fiecare prag de 50 sau 100 kWh consumați, analog și în cazul gazelor naturale. Chiar dacă această soluție aparent contravine legilor economice a efectului de scară, avantajul constă în motivarea consumatorilor să economisească energie. Funcționalitatea acestei soluții depinde de cum sunt calculate tarifele de la o scară la alta. Este important ca pentru categoriile de jos să fie un tarif minim chiar sub cheltuielile reale, astfel, o parte din cheltuielile ar trebui să fie suportate de consumatorii din categoriile mai înalte.

În baza analizelor generice a datelor BNS se constată că numărul familiilor afectate de sărăcia energetică este foarte mare, respectiv acordarea unui tarif social la jumătate din populația țării nu este posibil, prin urmare sunt necesare analize și simulări mai detaliate astfel încât să fie identificate familiile vulnerabile care au nevoia critică de un tarif social sau pentru care tariful diferențiat în funcție de volumul energiei consumate ar constitui un ajutor real. În același timp eforturile autorităților în domeniu trebuie concentrate mai mult în direcția eradicării sărăciei energetice prin soluții pe termen lung și ulterior pe micșorarea tarifelor a căror impact este de durată scurtă.

UNIUNEA EUROPEANĂ RAMBURSEAZĂ CHELTIUELILE PENTRU ACHIZIȚIONAREA CAZANELOR PE BIOMASĂ DESTINATE FAMILIILOR, MICROÎNTREPRINDERILOR ȘI ÎNTREPRINDERILOR MICI

12Proiectul Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană, lansează, în parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică,  Programul de subvenţionare a achiziţionării cazanelor pe biomasă pentru gospodăriile casnice, microîntreprinderile şi întreprinderile mici. Mărimea subvenţiei este de 1.300 Euro şi 700 Euro şi este stabilită în funcţie de parametrii tehnici ai cazanului selectat. Numărul total al beneficiarilor Programului de subvenţionare va fi de 300: 250 gospodării casnice şi 50 întreprinderi.

Programul de subvenţionare a fost extins şi în Proiectul Energie şi Biomasă 2 datorită succesului acestuia înregistrat în prima etapă de proiect.  Regulile de depunere a dosarului rămân, în linii mari,  aceleaşi. Noutatea pentru etapa nouă a proiectului este gradaţia subvenţiei în funcţie de performanţa cazanului selectat”, susţine Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă.  Astfel, mărimea subvenţiei este de:

– 1.300 Euro pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 85 %, minim 36 ore autonomie de lucru, panou automatizat de control, biocombustibil utilizat – brichete și/sau pelete.

700 Euro pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 75%, minim 6 ore autonomie de lucru, panou automatizat de control, și biocombustibil utilizat – brichete.

Beneficiari ai Programului de subvenţionare pot fi persoanele fizice cu domiciliul în Republica Moldova şi   întreprinderile mici sau microîntreprinderile, rezidente ale Republicii Moldova. Ei trebuie să fie proprietari sau coproprietari ai imobilului/întreprinderii  în care se va instala cazanul pe biomasă, iar imobilul nu trebuie să fie racordat la sistemul centralizat de încălzire.

Pentru a beneficia de subvenţie urmează să faceţi următorii paşi:

1. Să alegeţi cazanul produs sau asamblat în R. Moldova şi compania ce vă va oferi şi instala cazanul;

2. Să depuneţi setul de documente la Agenţia pentru Eficienţă Energetică;

3. Să instalaţi cazanul în propria casă sau întreprindere şi să primiţi subvenţia.

Cererile de înscriere în program vor putea fi depuse, începând cu 10 August, la Agenţia pentru Eficienţă Energetică: Chişinău, str. Alecu Ruso 1, et.10,  Tel: (22) 499 444 (ext.8);  Mob.: +373 67430436; Email: programe@aee.md.

Cazanele ce pot fi procurate în cadrul acestui program urmează a fi produse sau parțial asamblate în Republica Moldova. Ele pot fi achiziţionate de la companiile acreditate în program. Procesul de acreditare a fost lansat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică pe 27 iulie 2015, este unul continuu  şi este deschis tuturor companiilor ce produc sau asamblează cazane pe biomasă în Republica Moldova.

Toată informaţia despre program  este disponibilă pe www.biomasa.md și http://www.aee.md

Programul de acordare în condiţii avantajoase a cazanelor pe biomasă pentru gospodăriile casnice este o activitate a Proiectului „Energie şi Biomasă”, realizată în parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

În prima etapă a Proiectului Energie şi Biomasă (2011-2014), 620 de familii şi întreprinderi şi-au instalat cazane pe biomasă cu 1.300 Euro rambursare din fonduri europene.

Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Read more of this post

A fost lansat concursul de selectare a raioanelor în care vor fi create Parteneriate Public Private de livrare a bioenergiei

Proiectul european Energie şi Biomasă invită raioanele din Republica Moldova să se înscrie în concursul de lansare a Parteneriatelor Public Private (PPP) în livrarea serviciilor bioenergetice.

În baza acestor modele, responsabilitatea gestionării centralelor termice pe bioenergie, asigurarea cu biocombustibil de calitate şi angajarea/plata operatorilor revine agentului economic, autorităţile locale plătind doar costul gigacaloriei produse.

„Proiectul Energie şi Biomasă va acorda autorităţilor locale surse nerambursabile (sub formă de grant) pentru co-finanţarea fiecărui proiect, precum şi va finanţa studiile de fezabilitate ce urmează a fi realizate pentru fiecare raion în parte. În cadrul proiectului, vor fi sprijinite financiar lansarea a 7 modele de PPP în ţară”, anunţă Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă  2.

Pentru participare la concurs, autoritățile locale trebuie să întrunească următoarele condiții:

  • Să reprezinte Administrația Publică Locală de nivelul II;
  • Să demonstreze cunoștințe în domeniul constituirii unui PPP prin prezentarea unui plan concret şi fezabil de realizare a acestuia pentru raionul reprezentat.

Termenul limită de depunere a dosarelor de participare la concurs este 27 aprilie 2015. Autoritățile locale interesate urmează Read more of this post

Generozitatea modestă a Gazprom-ului în perioada electorală

Prelungirea termenului contractului de import a gazelor naturale din Federația Rusă cu încă un an la un preț mai mic cu aproximativ 11% față de prețul actual a venit cam surprinzător pentru opinia publică. În primul rând acordul a fost semnat destul de devreme comparativ cu anii precedenți când evenimentul avea loc pe la sfârșitul lunii decembrie. La fel de surprinzător a fost și faptul că semnarea acordului a avut loc la Chișinău și nu la Moscova cum se proceda anii precedenți. Reducerea prețului de import pentru 2015 cu 11% față de prețul actual a fost o altă noutate atribuită ca o reușită fără precedent a MEC care deja anticipează tarife mai mici pentru consumatorii finali.

Fără îndoială toate aceste lucruri își au rolul lor foarte important în context electoral și par a fi camuflate sub forma unei mâini de ajutor din partea Federației Ruse unor partide politice pentru acumularea de ceva capital politic. Lăsând la o parte toate subtilitățile politice, o atenție aparte o are prețul de import și tariful pentru consumatorii finali. În timp ce pe alocuri se fac elogii pe subiectul reducerea cu 11% a prețului de import, apare o întrebare destul de logică, dacă această reducere este suficientă și nu ar fi trebuit să fie chiar mai mare. Este cunoscut că prețul de import se formează în baza cotaţiilor produselor petroliere la bursele internaționale de referință și în mare măsură au aceeași tendință ca și prețul barilului de petrol de tip Brent. Dacă e să analizăm cum a evoluat costul barilului de petrol de tip Brent în perioada ianuarie – noiembrie 2014, observăm o descreștere cu aproximativ 25%. Tendința de descreștere a acestuia este constantă mai cu seamă în perioada iunie – noiembrie 2014 cu o medie zilnică de aproximativ 0.18%. Dacă e să ne referim la declarațiile vice-președintelui Gazprom Aleksandr Medvedev precum că „Preţurile au fost stabilite după condiţiile actuale ale pieţei produselor energetice”, atunci reducerea cu 11% a prețului de import pare destul de modestă considerând realitățile actuale de pe piețele internaționale.

Energy Security Stress Tests

StreeTest2014The European Commission’s Stress Test Communication analyses the resilience of the EU energy system to a potential crisis in the coming months. The communication is based on stress tests carried out by 38 European countries, including EU countries, which simulate two disruption scenarios:

  • a complete halt of Russian gas imports to the EU
  • a disruption of Russian gas imports through the Ukrainian transit route for a period of one or six months.

The tests show that a prolonged supply disruption would have a substantial impact on the EU. Particularly affected would be Eastern EU countries and Energy Community countries. If all countries cooperate with each other however, protected consumers would remain supplied even in the event of a six month gas disruption.

Based on the analysis of the stress tests, a number of short term measures can help ensure secure supplies and a better functioning internal energy market. Specifically:

  • countries should follow a market-based approach and avoid interventionist measures
  • countries should increase energy coordination with each other including through the maximisation of interconnector capacity and removal of restrictions to cross-border energy trade
  • responsibility should be shared between public authorities and industry through the implementation of the EU’s Security of Gas Regulation
  • short-term behavioural changes should be enacted to boost energy efficiency and lower demand
  • the EU’s Gas Coordination Group should continuously monitor developments in the gas supply.

The Stress Test Communication represents the first short-term energy security measure prescribed by the European Energy Security Strategy that was adopted on 28 May 2014. The recommendations in the Communication will accompany other measures from the Strategy designed to improve the EU’s security of supply.

Today, the EU imports 53% of the energy it consumes including 66% of its natural gas. Around half of the EU’s primary energy consumption is spent on heating.

To learn more about this, or find more information on the Energy Security Stress Tests, see: http://europa.eu/!vC47pg

A fost lansat gazoductul Iaşi-Ungheni. De la 1 septembrie vom avea şi gaz românesc

29522Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost inaugurat de Ziua Independenţei, 27 august, la un an de la lansarea construcţiei acestuia. Oficialii prezenţi la eveniment au mulţumit ajutorului venit din partea partenerilor de dezvoltare, menţionând că asigurarea securităţii energetice pentru ţară este unul din obiectivele de integrare europeană, transmite IPN.

Lansarea gazoductului a avut loc în cadrul vizitei în Moldova a premierului român Victor Ponta şi a comisarului european pentru energetică, Guenther Oettinger. „De la 1 septembrie, gazul românesc va trece Prutul, iniţial într-o primă cantitate, asigurând astfel o sursă de alternativă. Vorbim despre faptul că într-un an şi jumătate, maximum doi ani, vom avea un sistem perfect interconectat şi atunci vom putea cumpăra gaze sau din Est, sau din Vest – de acolo de unde vor fi condiţiile mai bune. Astăzi, în România, energia este mai ieftină cu aproximativ 40 la sută. În doi ani sunt convins că vom avea şi o interconectare de energie electrică. Vreau să menţionez că aceste proiecte nu sunt îndreptate împotriva altcuiva, ci sunt în interesul Republicii Moldova, a consumatorilor. Evenimentul de astăzi se încadrează în obiectivul nostru de integrare europeană ”, a spus premierul Iurie Leancă la evenimentul de lansare.

Omologul său român, Victor Ponta, a zis că un an în urmă se puneau bazele acestui proiect şi că atunci mulţi spuneau că au mai auzit de acest gazoduct. „Spuneau că nu l-au făcut alţii nu îl veţi face nici voi. Acum l-am făcut. Eu vreau să vă zic că împreună suntem mai puternici, putem face lucruri bune pentru ca oamenii să trăiască o viaţă mai bună. Exact în urmă cu un an, eram aici şi porneam în sfârşit proiectul gazoductului. Cred că prin inaugurare dăm un mesaj pentru toată lumea şi aş vrea să fim prieteni cu toată lumea, dar mesajul să fie foarte clar, Moldova şi România ca să fie cu adevărat independente au nevoie şi de energie. Împreună putem să fim cu adevărat independenţi şi împreună putem să fim respectaţi pentru asta şi acesta este mesajul pe care-l dăm astăzi Europei şi tuturor. În rest, vreau să vă spun că pentru România nimic nu este mai important decât să fiţi alături de noi în Europa”, a subliniat prim-ministrul României, Victor Ponta.

Comisarul european pentru energetică, Guenther Oettinger, a menţionat că domeniul energetic este foarte important pentru viaţa socială şi pentru independenţa energetică a Moldovei. „Acest proiect este pentru oameni, pentru cetăţeni, este pentru partea economică şi pentru cei care activează în industrie. Totodată, vreau să zic că prin aceste proiecte pe care le susţinem, vrem să asigurăm o viaţă mai bună, drumuri mai bune, iar toate acestea înseamnă o viaţă mai bună. Integrarea Republicii Moldova în infrastructura noastră energetică este foarte importantă, adică asigurarea conexiunii pe plan energetic între Republica Moldova şi România în această regiune. Vom continua şi cu alţi paşi, ne vom extinde şi pe domeniul energiei electrice şi a gazului. Vom asigura modernizarea acestor reţele pentru a asigura cel mai înalt nivel al independenţii în domeniul energetic”, a spus comisarul. Read more of this post

%d bloggers like this: