Rezultatele analizei rapoartelor de audit asupra calcului tarifelor la energia electrică

Rezultatele lucrărilor de audit efectuat la întreprinderile din sectorul electroenergetic, prezentate și discutate în cadrul ședințelor ANRE din 4 și 5 noiembrie 2015, arată devieri nesemnificative de la calculele tarifelor aprobate de către ANRE în iulie 2015. Astfel, din 9 noiembrie au reintrat în vigoare tarifele la energie electrică aprobate în data de 18 iulie 2015. Chiar dacă auditul a confirmat, în mare parte, corectitudinea calculelor efectuate de către companiile energetice, există unele aspecte care au căpătat diverse interpretări în fața opiniei publice printre care corectitudinea tarifelor calculate, scopul și necesitatea auditului.

Scopul declarat al auditului a fost de a evalua corectitudinea calculării noilor tarife, evaluarea costurilor incluse în tarife şi a conformităţii modului de calcul cu prevederile metodologiilor tarifare. Totuși, pe lângă scopul propus, prin această decizie, ANRE pare să fi încercat să tempereze din nemulțumirea consumatorilor datorată majorării tarifelor care urma să alimenteze revolta socială cauzată de criza din sectorul bancar. Trebuie de menționat că decizia ANRE de a suspenda tarifele aprobate la data de 18 iulie a venit și ca urmare a ședinței Consiliul Suprem de Securitate care a constatat existența unor riscuri asupra securității naționale provocate de majorarea tarifelor sau, mai degrabă, de amploarea protestelor care se amplifica datorită majorării tarifelor.

Concluziile rapoartelor de audit se axează pe informații oferite de către întreprinderile supuse auditului și Metodologia de calculare, aprobare şi ajustare a tarifelor. Reieșind și din timpul disponibil, mai puțin de o lună, nu ar fi posibilă verificarea corectitudinii acestor date, în special a tuturor costurilor incluse în tarif. Respectiv, nu ne puteam aștepta la alte rezultate decât cele prezentate și discutate în cadrul ședințelor ANRE.

Cauza reală care a generat necesitatea majorării tarifelor este devalorizarea semnificativă a monedei naționale. Însă, tarifele noi majorate nu includ și devierile financiare acumulate de către companii până la aprobarea tarifelor actuale. Aici ANRE promite includerea treptată a devierilor în tarif după o evaluare a acestora de către Agenție. Interesant pare faptul că odată ce ANRE a validat într-o oarecare măsură corectitudinea auditului, stabilindu-se că tarifele aprobate inițial de agenție nu diferă semnificativ de cele prezentate în rapoartele de audit, reiese că și devierile financiare identificate de către companiile de audit ar trebui să fie recunoscute de către ANRE ca fiind corecte și nu ar mai fi necesară o evaluare suplimentară. În caz contrar, se creează impresia că solicitarea organizării auditului la companii a avut un alt scop decât cel declarat. Acest lucru nu înseamnă că ANRE nu ar trebui să-și exercite atribuțiile delegate prin lege fără a apela la companii terțe și să-și construiască reputația de autoritate independentă de reglementare în energetică.

Impactul majorării tarifelor începe să fie deja vizibil prin nemulțumirea manifestată de către populație și urmează să se amplifice pe măsură ce noile majorări de tarife vor genera și alte scumpiri la serviciile și produsele energointensive. Aici trebuie de remarcat și modul în care este privită și interpretată majorarea tarifelor în rândul populației care demonstrează că aceasta nu este suficient de corect informată asupra mecanismelor de formare a tarifelor și care sunt factorii vulnerabili pentru țara noastră care influențează prețul la energia electrică. Iar acest lucru vine ca rezultat al lipsei de voință politică în realizarea angajamentelor cu referire la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie care, pe lângă disponibilitatea ofertelor, ar fortifica și securitatea energetică a țării.

Presiunea politică asupra ANRE din partea Guvernului și a Parlamentului, în situația în care aceste instituții se fac, în primul rând, responsabile de impactul asupra populației rezultat în urma majorării tarifelor, subminează și mai mult încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Cauza principală care a semnalat suspiciuni asupra corectitudinii tarifelor a fost însăși lipsa de transparență în procesul de consultare publică, proiectele de decizii și calculele nefiind disponibile pentru consultare. Lipsa comunicării deschise cu consumatorii a pus la îndoială imparțialitatea ANRE, fapt care a diminuat din credibilitatea instituției ca autoritate independentă de reglementare în energetică.

Perspectiva micșorării tarifelor către consumatorii finali rămâne una îndepărtată și irealizabilă în următorii 4-5 ani. Acest lucru este imposibil reieșind și din faptul că devierile financiare acumulate de către întreprinderile din sectorul energetic nu au fost incluse în tariful actual. Cea mai probabilă soluție care ar permite procurarea energiei electrice la prețuri mai mici rămâne construcția punților de acces la piața electroenergetică europeană unde, în prezent, există energie la prețuri mult mai mici decât cel pe care îl achită Republica Moldova furnizorului din stânga Nistrului. Însă, acest lucru necesită voință politică.

Sărăcia energetică în Republica Moldova testată de noile majorări de tarife

Creșterea tarifelor generează noi nemulțumiri în societate. Chiar daca o parte din populație acceptă tacit aceste tarife, fiind resemnată în fața posibilităților de a schimba ceva, există o altă categorie pentru care majorarea recentă cu aproximativ 36% la energia electrică și 15% la gaze naturale este critică. În această situație populația cu venituri mici este nevoită să reducă din confortul termic, iluminarea încăperilor sau să se dezică de alte servicii vitale cum ar fi alimentația sănătoasă, educație, servicii medicale, etc. în favoarea facturilor la energie. Această manifestare caracterizează sărăcia energetică a populație, care este un subiect foarte actual pentru Republica Moldova, ajungând să fie discutat și la nivelul Consiliului Suprem de Securitate Națională.

Fără a discuta corectitudinea noilor tarife aprobate sau de șansele de micșorare a acestora în urma unei revizuiri de către ANRE, pe termen mediu și lung tarifele vor continua să crească iar sărăcia energetică va continua să existe. Acest lucru este valabil nu doar pentru Republica Moldova ci și pentru majoritatea țărilor în care importul de resurse energetice are o pondere semnificativă în consumul total, doar că percepția sărăciei energetice este diferită din cauza ritmului de creștere al acestora comparativ cu nivelului de trai și veniturile populației. Tarifele actuale constituie o povara destul de mare pentru persoanele cu venituri sub media lunară de 1768 lei (media pentru 2014) a cărei efecte se vor resimți în toamnă odată cu începerea sezonului de încălzire. Cei mai afectați fiind pensionarii, șomerii, familiile social vulnerabile și persoanele cu dezabilități. Așa cum sărăcia energetică pare să fie un fenomen de durată pentru Republica Moldova, a devenit emergentă identificare unor soluții pentru populația din categoriile menționate mai sus.  Mai mult ca atât, Republica Moldova în calitate de țară membră a tratatului Comunității Energetice este obligată sa identifice consumatorii vulnerabili care trebuie protejați.

La situația actuală pentru Republica Moldova sunt viabile 2 soluții, stabilirea unui tarif social pentru categoriile de populație menționate mai sus sau/ și stabilirea tarifelor diferențiate în funcție de volumul de energie consumată. Teoretic ar exista și alte soluții cum ar fi subvenționarea din partea statului, reformarea sistemului de securitate socială, subvenții încrucișate dintre consumatorii casnici și companii, etc. însă mai relevante pentru situația Republicii Moldova sunt primele două.

Stabilirea tarifelor sociale la energie trebuie să fie precedată de identificarea numărului de familii care necesită acest tarif. Principalii indicatori relevanți sunt cheltuielile minime lunare pentru energie pe care le poate suporta o familie și veniturile disponibile medii lunare. Consumul minim lunar de energie pentru o familie cu 2 copii pentru satisfacerea necesităților critice este de aproximativ 560 kWh. Considerând ultimele majorări de tarife și distribuirea uniformă a cheltuielilor pentru termoficare pe tot parcursul anului, cheltuielile medii lunare pentru energie ajung la aproximativ 750 lei. În conformitate cu studiile efectuate în domeniu, ponderea acestor cheltuieli în bugetul mediu al unei familii trebuie să fie sub 15% pentru a nu afecta satisfacerea celorlalte necesități precum, educație, sănătate, alimentație, etc. Pornind de la aceste cifre, familiile cu venituri medii lunare mai mici de 5000 mii lei întâmpină dificultăți în achitarea facturilor la energie. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS) veniturile disponibile medii lunare pe  o persoană în anul 2014 au constituit aproximativ 1768 lei. Admitem că în familie există doi maturi încadrați în câmpul muncii cu veniturile disponibile medii lunare de aproximativ 3536 lei ceea ce ar însemna că ponderea cheltuielilor pentru energie în acest caz depășește cu 6 % limita maximă. Respectiv familiile cu venituri medii mai mici de 5000 lei ar trebui incluse în categoria celor vulnerabile care necesită un tarif social.

A doua soluție ar fi introducerea tarifelor diferențiate în funcție de consum. Un exemplu în acest sens este tariful la gaze naturale care diferă de la limita de 30 mc. Deoarece consumatorii casnici au în medie un consum mai mic, sunt necesare mai multe trepte de diferențiere. Astfel, tariful la energia electrică ar trebui să varieze la fiecare prag de 50 sau 100 kWh consumați, analog și în cazul gazelor naturale. Chiar dacă această soluție aparent contravine legilor economice a efectului de scară, avantajul constă în motivarea consumatorilor să economisească energie. Funcționalitatea acestei soluții depinde de cum sunt calculate tarifele de la o scară la alta. Este important ca pentru categoriile de jos să fie un tarif minim chiar sub cheltuielile reale, astfel, o parte din cheltuielile ar trebui să fie suportate de consumatorii din categoriile mai înalte.

În baza analizelor generice a datelor BNS se constată că numărul familiilor afectate de sărăcia energetică este foarte mare, respectiv acordarea unui tarif social la jumătate din populația țării nu este posibil, prin urmare sunt necesare analize și simulări mai detaliate astfel încât să fie identificate familiile vulnerabile care au nevoia critică de un tarif social sau pentru care tariful diferențiat în funcție de volumul energiei consumate ar constitui un ajutor real. În același timp eforturile autorităților în domeniu trebuie concentrate mai mult în direcția eradicării sărăciei energetice prin soluții pe termen lung și ulterior pe micșorarea tarifelor a căror impact este de durată scurtă.

Opacitatea pieței produselor petroliere din Republica Moldova

Ceea ce se întâmpla pe piețele produselor petroliere internaționale este o situație creată mai mult sau mai puțin artificial de către marii producători. Tendința de descreștere a prețului petrolului sa adeverit a fi una destul de perseverentă și în același timp este clar că aceasta nu va fi de lungă durată. Petroliștii din RM fiind conștienți de această situație nu se grăbesc să ieftinească prețul carburanților manipulând cu stocuri și evoluția cursului dolarului SUA încercând să demonstreze că se încadrează în limitele prevederilor legale actuale. Din lipsa unei transparențe pe piața din RM nu putem spune cu exactitate care ar trebui să fie prețurile actuale la carburanți însă, urmărind dinamica acestora în ultimul an comparativ cu dinamica prețului produselor petroliere și a cursului dolarului american care este valuta de referință la procurarea produselor petroliere, putem spune că acestea ar trebui să fie mult mai mici.

Așa cum multe lucruri nu sunt cunoscute, gen stocuri, volumul cheltuielile aferente activității de import și comercializare, etc. Pot fi efectuate niște estimări pentru o perioadă mai îndelungată care ar diminua influența anumitor factori și ar oferi niște date aproximative dar suficient de veridice. Cel mai relevant ar fi efectuarea unor calcule pentru perioada ianuarie 2014- ianuarie 2015 când prețul de pe piață locală a scăzut cu aproximativ 8%. În același timp prețul barilului de petrol a scăzut cu aproximativ 55%. Ponderea prețului petrolului brut în prețul la pompă poate fi considerat la aproximativ 45% fără cheltuielile suplimentare ale rafinăriilor, considerând creșterea cursului dolarului cu aproximativ 20%, ajungem la un preț actual de aproximativ 14.2 MDL per litru pentru benzina cu cifra octanică A 95, ceea ce reprezintă o scădere a prețului cu aproximativ 21% în perioada analizată. În situația în care RM este un importator net de carburanți evoluțiile de pe piețele internaționale ar trebui să aibă o reflectare mai mare pe piața locală lucru care se întâmplă doar la creșterea prețurilor și mai puțin la micșorarea acestora.

O altă întrebare care reiese din calculele efectuate constă în cât de veridice și corecte erau prețurile în ianuarie 2014. Ținând cont de faptul că în conformitate cu metodologia actuală companiile au o marjă de influențare a prețului pe piața locală de aproximativ 15% dintre care 10% constituie rata de rentabilitate, totul pare să fie corect, companiile încadrându-se în aceste limitele legale. Problema est că legislația actuală permite procurarea carburanților prin intermediere până la intrarea în țară, metodologia având o formulare destul de permisivă în ceea ce privește cheltuielile de achiziţionare a produselor petroliere din import care pot fi demonstrate conform contractelor, facturilor comerciale, cotaţiilor la bursele petroliere regionale, inclusiv “PLATT’S”. Deci o companie petroliere poate importa carburanți la prețuri negociate în bază de contract cu orice companie producătoare sau cu o companie intermediară off-shore. Anume din aceste considerente există posibilitatea ca de la rafinării până la hotar prețul de import să fie mărit subiectiv. În cazul în care companiile importatoare ar procura direct de la bursă aceste măriri nejustificate ale prețului de import ar fi evitate.

Așa cum piața din RM pretinde a fi una liberalizată în baza legislației naționale și europene, acest lucru presupune intervenția minimă din partea statului la formarea prețurilor fapt care ar permite dezvoltarea relațiilor de piață conform principiilor concurențiale ce ar rezulta în prețuri cât mai mici pentru consumatori. Acest lucru nu se întâmplă în realitate și sugerează existența unei înțelegeri de cartel. Afișarea la panou a prețurilor aproape identice de către companii care au profil comercial diferit este cel mai elocvent argument. Nu pot fi afișate aceleași prețuri la panou de către companii care importă carburanți din țări diferite la prețuri diferite și care au cheltuieli aferente activității de import și comercializare diferite. Mai mult ca atât unele fiind scutite și de TVA care nu se evidențiază prin prețuri mai mici de vânzare. Prin urmare în baza legislației actuale pentru a asigura o corectitudine pe piața locală este necesară asigurarea competitivității sănătoase. Altfel, nu pot fi discutate eventualele avantaje economice pentru consumatorii din RM în urma căderii prețului petrolului pe piața internațională.

Generozitatea modestă a Gazprom-ului în perioada electorală

Prelungirea termenului contractului de import a gazelor naturale din Federația Rusă cu încă un an la un preț mai mic cu aproximativ 11% față de prețul actual a venit cam surprinzător pentru opinia publică. În primul rând acordul a fost semnat destul de devreme comparativ cu anii precedenți când evenimentul avea loc pe la sfârșitul lunii decembrie. La fel de surprinzător a fost și faptul că semnarea acordului a avut loc la Chișinău și nu la Moscova cum se proceda anii precedenți. Reducerea prețului de import pentru 2015 cu 11% față de prețul actual a fost o altă noutate atribuită ca o reușită fără precedent a MEC care deja anticipează tarife mai mici pentru consumatorii finali.

Fără îndoială toate aceste lucruri își au rolul lor foarte important în context electoral și par a fi camuflate sub forma unei mâini de ajutor din partea Federației Ruse unor partide politice pentru acumularea de ceva capital politic. Lăsând la o parte toate subtilitățile politice, o atenție aparte o are prețul de import și tariful pentru consumatorii finali. În timp ce pe alocuri se fac elogii pe subiectul reducerea cu 11% a prețului de import, apare o întrebare destul de logică, dacă această reducere este suficientă și nu ar fi trebuit să fie chiar mai mare. Este cunoscut că prețul de import se formează în baza cotaţiilor produselor petroliere la bursele internaționale de referință și în mare măsură au aceeași tendință ca și prețul barilului de petrol de tip Brent. Dacă e să analizăm cum a evoluat costul barilului de petrol de tip Brent în perioada ianuarie – noiembrie 2014, observăm o descreștere cu aproximativ 25%. Tendința de descreștere a acestuia este constantă mai cu seamă în perioada iunie – noiembrie 2014 cu o medie zilnică de aproximativ 0.18%. Dacă e să ne referim la declarațiile vice-președintelui Gazprom Aleksandr Medvedev precum că „Preţurile au fost stabilite după condiţiile actuale ale pieţei produselor energetice”, atunci reducerea cu 11% a prețului de import pare destul de modestă considerând realitățile actuale de pe piețele internaționale.

Pentru a nu rata vacanţa peste hotarele republicii S.A. „Termocom” recomandă insistent achitarea datoriilor

Furnizorul de căldură din capitală face apel la disciplinarea financiară a rău-platnicilor şi onorarea în termen restrâns a plăţilor restante pentru energia termică consumată.

S.A. „Termocom” desfăşoară o amplă campanie de recuperare a datoriilor, zilnic rău-platnicii fiind acţionaţi în instanţele de judecată şi executaţi silit. De asemenea, în conformitate cu prevederile Codului de Executare al Republicii Moldova, executorii judecătoreşti sunt în drept să aplice şi aplică rău-platnicilor mai multe interdicţii valabile până la onorarea obligaţiilor rezultate din documentele executorii.

Astfel, pentru a nu rata vacanţa peste hotarele republicii, a nu fi limitaţi în dreptul de a perfecta paşapoarte, de a efectua tranzacţii cu automobilele, imobilele aflate în proprietate, S.A. „Termocom” în procedura falimentului recomandă şi solicită insistent rău-platnicilor să achite neîntârziat plăţile restante. Read more of this post

Aplicarea tarifului diferenţiat în funcţie de orele de consum ar aduce Chișinăului economii anuale de aproximativ 7 milioane lei

Iluminarea stradală în mun. Chișinău este asigurată de către Întreprinderea Municipală Lumteh. Consumul anual de energie electrică ajunge la aproximativ 24.7 mln kWh ceea ce pentru anul 2011 reprezenta aproximativ 36.5 mln MDL (fără TVA) cheltuieli de la bugetul local.

În scopul reducerii cheltuielilor publice pentru iluminarea publică în multe orașe din țările europene se aplică tariful diferențiat în funcție de orele de consum. Tariful diferențiat în funcție de orele de consum este o practică internațională prin care se urmărește echilibrarea volumului de energiei electrice pe parcursul unei zile adică micșorarea diferenței de consum dintre valoarea minimă (noaptea) și cea maximă (ziua) înregistrată pe parcursul unei zile (24 de ore). Raționamentul acestei măsuri este justificat de aspectele tehnico-economice care presupun cheltuieli financiare și eforturi tehnice mai mari suportate de unitatea producătoare de energie în cazul fluctuației mai mari a consumului de energie electrică în comparație cu un consum constant.

Din punct de vedere legal această practică este „aproape posibilă” și în Republica Moldova încă din anul 1998. În hotărârile ANRE este specificat că pentru consumatorii non-casnici, care dispun de echipament de măsurare corespunzător, plata pentru energia electrică consumată se efectuează la tarife diferențiate, în funcție de orele de consum:

  • între orele: 10-17, 20-22 în trimestrele I şi IV; între orele 10-20 în trimestrele II şi III ale anului – cu coeficientul 1,0 de la tariful stabilit;
  • în orele de vârf: 7-10, 17-20 în trimestrele I şi IV; în orele de vârf 7-10, 20-22 în trimestrele II şi III ale anului – cu coeficientul 1,6 de la tariful stabilit;
  • în orele de noapte 22-7 pe parcursul întregului an – cu coeficientul 0,6 de la tariful stabilit.

Conectarea și deconectarea sistemului de iluminare stradală pe parcursul nopții are loc după un orar ce se modifică odată la 5 zile. Acest regim este explicat prin faptul că pe parcursul unui an durata zilei se modifică, respectiv variază și perioada necesară pentru iluminatul stradal. În conformitate cu acest orar sistemul de iluminare stradală ar trebui să funcționeze aproximativ 3870 ore. Ținând cont de faptul că numărul de ore de funcționare a sistemului de iluminare publică se încadrează între orele 22.00-7.00, ideea tarifului diferențiat devine foarte interesantă din punct de vedere economic.

Aplicând coeficienții de diferențiere a tarifului în funcție de orele de consum la costurile pentru energie electrică suportate din bugetul mun. Chișinău în anul 2011 pot fi obținute economii anuale de aproximativ 7.1 mln. MDL. Economiile financiare de aproximativ 20% anual pot fi valorificate foarte util pentru renovarea și îmbunătățirea sistemului existent de iluminare publică.  

Partea proastă a lucrurilor este că aplicabilitatea acestei măsuri în Republica Moldova este condiționată de faptul dacă contractele de procurare a energiei electrice semnate de furnizor şi, respectiv, contractul dintre furnizor şi consumatorul final includ asemenea clauze.

SA „Energocom” a obțnut o licență pentru furnizarea gazelor naturale la tarife nereglementate

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a eliberat o  licență pentru furnizarea gazelor naturale la tarife nereglementate  pentru SA „Energocom”.
Declarația depusă de SA „Energocom”, prin care se solicita eliberarea  licenței pentru furnizarea gazelor naturale la tarife nereglementate, a  fost examinată de către membrii Consiliului de administrație al ANRE în  ședința din 1 iulie 2014. Drept urmare a discuţiilor purtate în cadrul  şedinţei, precum şi a faptului conformării solicitantului la condiţiile  de eliberare a licenţei, stabilite prin Legea cu privire la gazele  naturale, Consiliul de administrație al ANRE a aprobat decizia de  eliberare a licenţei solicitate prin vot unanim.
Titularul de licenţă, SA „Energocom”, intenţionează să importe gaze  naturale din România, odată cu punerea în funcţiune în luna august 2014  a gazoductului Iaşi-Ungheni, şi furnizarea acestora la tarife  nereglementate pe teritoriul Republicii Moldova. Read more of this post

%d bloggers like this: