Cele mai bune proiecte de eficiență energetică neeligibile pentru finanțare din Fondul pentru Eficiență Energetică


Conform prevederilor art. 53 din Regulamentul de organizare și funcționare a Fondului pentru Eficiență Energetică: Proiectele propuse spre finanţare trebuie să întrunească următoarele criterii de eligibilitate: … e)  proiectele în domeniul eficienţei energetice să aibă un termen maxim de recuperare de 7 ani;… Chiar dacă apelul de propuneri de proiecte în domeniul Eficienţei Energetice şi valorificării Surselor de Energie Regenerabilă în sectorul public s-a încheiat încă la 15 februarie 2013, până în prezent nu au fost valorificați nici un ban pentru implementarea acestora. Din cele peste 300 de aplicații au fost selectate 138 propuneri de proiect ce au fost admise spre etapa ”Descrierea Detaliată de Proiect”. Încă de la această etapă mulți experți și auditori energetici semnalează faptul că criteriul de eligibilitate privind termenul maxim de recuperare a investiției (DRI) de 7 ani a scos în afara listei proiectele bune.

Ce înseamnă acest lucru în realitate? Majoritatea proiectelor aplicate spre finanțare la Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE) prevăd reabilitarea energetică a clădirilor publice și includ în mare parte măsuri de  schimbare a geamurilor, izolarea pereților exteriori, reabilitarea rețelelor termice, etc.. Toate aceste măsuri aduc economii consistente de energie însă deoarece majoritatea clădirilor sunt vechi, pe lângă aceste măsuri sunt necesare și alt tip de lucrări complementare anume pentru a asigura calitatea măsurilor de eficiență energetică. Cel mai simplu exemplu este reabilitarea acoperișului care la majoritatea clădirilor publice este într-o stare deplorabilă și fără care nu pot fi întreprinse lucrările de izolare termică ale acestuia. O altă zonă sensibilă o constituie subsolul. În majoritatea cazurilor acestea sunt afectate de apa de ploaie care din cauza lipsei unui sistem de drenaj al apei de pe acoperiș pătrunde în subsol și afectează temelia clădirii. Prin urmare fără a asigura un subsol uscat nu pot fi întreprinse lucrări de izolare termică a pereților de temelie și chiar a tavanului subsolului. Ventilarea este o altă zonă tabu în multe proiecte de reabilitare energetică. În majoritatea clădirilor acesta este defectat iar pentru renovare sunt necesare iarăși investiții semnificative care vor contribui doar la sporirea confortului în clădire și nu ar aduce economii de energie. Așadar, lucrările care nu sunt legate direct cu energia într-un proiect de reabilitare energetică sunt foarte importante, și anume:

  • fără acestea nu pot fi implementate măsurile propriu zise de eficientizare a consumului de energie;
  • anume aceste măsuri complementare asigură durata normată de viață a materialelor și lucrărilor realizate;
  • fără acestea confortul în clădire poate să se reducă considerabil;
  • economiile maxime de energie se obțin doar la implementarea unui proiect complex iar realizarea treptată a lucrărilor aduce o serie de riscuri care iarăși se răsfrâng asupra calității.

Astfel, ponderea lucrărilor care nu sunt legate direct cu energia într-un proiect de reabilitare energetică pot depăși ușor 30-40% din costul investiției totale. Anume aceste tipuri de lucrări fac ca să sporească valoarea investiției iar mulți auditori încearcă să le evite pentru a obține DRI minimă.

Un argument suplimentar cu privire la importanța lucrărilor și materialelor calitative într-un proiect de eficiență energetică îl constituie proiectele deja realizate. La moment pot fi identificate cu ușurință clădiri publice unde geamurile vechi au fost înlocuite acum 5 ani în urmă cu geamuri „noi”, „Low E” care acum au carcasa deformată, fisuri, condens între sticle, mucegai pe pereții în jurul ferestrei, etc.. Sau, și mai des întâlnit, instalarea incorectă a geamurilor. Aceasta este una din principalele probleme care aparent nu se observă însă în realitate constituie o zonă bogată de punți termice. Mai mult ca atât, neinstalarea corectă a geamurilor cauzează mari bătăi de cap la o etapă ulterioară când se dorește izolarea termică a pereților. Din această cauză nu pot fi efectuate lucrări calitative de izolare. La fel pot fi întâlnite clădiri publice izolate cu polistiren cu grosimea de 2-5 cm. Pornind de la cele mai simple și frecvent întâlnite erori, șirul poate fi continuat foarte mult, concluzia fiind este că nu trebuie de economisit pe calitate.

Un alt factor care influențează ușor DRI este modul de calculare a economiilor de energie. Calculul poate fi efectuat pe două căi: în baza datelor istorice privind consumul de energie și teoretic în baza sarcinii termice a clădirii. În cazul în care aceste calcule se fac în baza datelor reale privind consumul de energie, lucru mai rar întâlnit din cauza lipsei acestor date pentru fiecare clădire în parte (multe instituții publice au un singur contor de energie termică sau electrică la mai multe clădiri), rezultatele arată că economiile de energie sunt foarte mici. Acest lucru se explică prin faptul că multe instituții publice consumă puțină energie din cauza intenției de a economisi bani. Aici termenul simplu de recuperare a investiției poate depăși și 20 de ani în realitate. În cazul în care calculul economiilor de energie se realizează în baza sarcinii termice a clădirii, rezultatele pot fi diverse, mai cu seamă datorită posibilității auditorilor de a jongla cu diverși parametri pentru a obține rezultatul necesar (DRI maxim 7 ani). Însă, aici iarăși este pusă în joc calitatea lucrărilor și materialelor care urmează să fie incluse în devizul de cheltuieli. Anume din intenția de a reduce la maxim DRI experții micșorează costul materialelor și lucrărilor, adică din calitate. Deoarece această metodă este teoretică, în realitate, după implementarea proiectului de reabilitarea energetică economiile de energie pot fi cu mult mai mici în comparație cu calculele teoretice.

Trebuie de menționat că suma maximă care poate fi obținută de la FEE pentru un proiect este 3 mln MDL. Ținând cont că din bugetul unui proiect peste 30-40% sunt costuri care nu aduc economii de energie, aproximativ 1.8 mln MDL poate fi investiția utilă. Din aceste considerente doar o clădire relativ mică poate fi reabilitată integral din punct de vedere energetic cu această investiție.

Așa cum în ultimii ani s-a muncit mult pentru a pune bazele domeniului eficienței energetice în Moldova, este important ca de la început să fie realizate proiecte de succes, proiecte durabile care să contribuie în realitate la realizarea obiectivelor naționale în domeniul eficienței energetice și să nu compromită această idee. Acum, când există și ceva experiență în acest domeniu, este oportun efectuarea analizelor suplimentare care ar propune ajustări ale actelor normative și regulatorii anume din considerentul de calitate al proiectelor de eficiență energetică încă de la etapa de identificare până la etapa de finalizare.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: