“Sberbank” promite “Gazprom”-ului o apocalipsa a gazelor peste 4 ani


“Sberbank” anunță SAD “Gazprom” despre pericolul iminent care urmează. În opinia economist-ului şef al “Sberbank”, Yudaeva Xenia şi colegii ei, “Gazprom” în anul 2016 poate să piardă o parte semnificativă a pieţei europene de gaze, în timp ce preţurile de export pentru produsele sale pot fi reduse de câteva ori. Ameninţare vine din partea mai multor state din SUA care explorează din ce în ce tot mai hotărâtor gazele de șist.

Ideea că “Gazprom” va pierde din contractele actuale de furnizare a gazelor  ca urmare a faptului că SUA vor inunda întreaga lumea cu gaz a apărut odată cu apariția noii tehnologii de extragere a gazelor de şist cu aproximativ 10 ani în urmă. Schema probabilei “răsturnări” a monopolului rus de la tronul său european urmează sa decurgă în felul următor:

  • SUA va creşte producţia de gaze și va începe să renunțe la importul de gaze naturale lichefiate (figura de mai jos prezintă evoluția și prognoza  privind aprovizionarea cu diferite tipuri de gaze naturale). Toate cantitățile de gaze care anterior erau importate în America urmează să fie redirecționate în Europa. Atunci când infrastructura va fi gata, America de asemenea va începe să exporte gaze naturale lichefiate, inclusiv în Europa.
  • Piaţa spot europeană este în creştere, consumatorii, privind diferenţa de preţuri în America şi la hotar cu Rusia, încep să ceară mai insistent de la “Gazprom” un nou sistem de contractare cu preţuri legate mai degrabă de piaţa spot și nu “fixe”, legate de prețul petrolului, cum este în prezent.
  • Probabil în Europa vor apărea producători de gaze de șist (cu excepţia Poloniei, care, probabil sa decis deja) fapt ce va contribui la oferta de gaze naturale pe piața europeană.
  • Respectiv “Gazprom” va fi forţat să accepte pierderea în volume de gaze naturale comercializate pe piața europeană sar și în preţ.

Răspunsul “Gazprom”-ului a fost întotdeauna că nu îi este frică de nimic, pentru că producția gazelor de şist nu este ecologică şi se aplică numai în zone nepopulate; costul acesteia este ridicat în comparaţie cu producția “tradiţională” de gaz, şi, prin urmare, ea va supraviețui ca o afacere până la prima scădere a preţurilor; debitul total al sondelor este în general scăzut iar în timp producția este în scădere, şi, prin urmare, toate proiectele de foraj implică forjări fără sfârşit. Din această cauză costul total al proiectelor poate fi chiar mai mare, iar acest fapt este ascuns de companiile miniere pentru a obţine împrumuturi.

Dar acum, există și unele răspunsuri la afirmațiile “Gazprom”-ului. Timp de 10 ani, proporţia gazelor de șist în producţia totala de gaze naturale a crescut de la zero la 29% în 2010.

America a renunțat la importurile de gaze și sa închis în sine ca o piaţă în creştere a gazelor de şist. Apărut o piaţă unică de gaz lichefiat în emisfera de Est.

În 2010, comerţul cu gaze naturale lichefiate au avut o pondere de 30% din piaţa mondială de gaze, volumul acesteia crescând cu 22,6%. Livrările de gaz prin conducte pierde teren în fața gazului lichefiat. În 2010 au crescut cu numai 5,4%, în principal datorită livrărilor crescute de gaz rusesc către Europa.

În timp ce în Europa, monopolul rusesc, cu diferite succese rezistă împotriva încercărilor clienților de a reduce prețul de procurare a gazelor, în America, preţurile continuă să scadă – în decurs de mai puțin de 4 ani acestea au înregistrat un declin de 80%. În luna aprilie 2012 prețul gazelor a fost la valoarea minimă din ultimii 10 ani – 70 dolari pe 1.000 m3.

Cu toate acestea, contrar aşteptărilor, producătorii americani de gaz de şist supravieţuiesc liniștit chiar daca preţurile en-gros au coborât mai jos de cât costurile de producţie. Forjarea de noi sonde în locul celor care decad continua, iar piața treptat se schimbă, cererea de gaze naturale devine tot mai mare: transportul trece la funcționarea pe bază de gaz și se pregătește infrastructura pentru export fapt ce va contribui la dezvoltarea în ascensiune a acestei piețe.

Multe companii miniere au ajuns la reducerea producției de gaze. Cu toate acestea, scăderea preţurilor, nu a afectat profitabilitatea din producţia lor. În SUA, cele mai multe sonde pe lângă gaz extrag și materie primă pentru producerea de material plastic prețul căreia este legat de preţul petrolului.

În plus, multe companii și-au făcut asigurare în caz de scădere a preţurilor la gaze, care, de asemenea îi ajută să supravieţuiască în perioade grele.

Momentul crucial va fi în anul 2016, atunci când Statele Unite şi Canada vor putea să înceapă exportul de gaze pe pieţele externe. Abia până atunci, în America de Nord se va reuși construcția infrastructurii/ capacităților de lichefiere şi export a gazelor deoarece încă 5-10 ani în urmă se construiau terminale concepute pentru importurile sale.

Sursa: adapt de către autor conform sursei finmarket.ru

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: