Gazprom blochează pe şest gazele de şist


Moscova face tot posibilul ca să oprească dezvoltarea producţiei de gaze alternative în Europa, mai ales în Bulgaria şi România, acolo unde este prezentă compania americană Chevron.

„Atât timp cât Rusia are gaz natural, conducerea ei va face tot posibilul ca să blocheze dezvoltarea producţiei de gaze alternative în alte state”, susţineau, la începutul lunii octombrie 2011, economiştii Maksim Logvinov şi Vladislav Jukovski, într-o analiză pentru portalul politkom.ru.

Dacă ne uităm la declaraţiile recente ale eurodeputatului polonez Boguslaw Sonik, analiştii ruşi par să fi avut dreptate.

„Compania  rusă Gazprom se află în spatele ecologiştilor care se manifestă  împotriva exploatării gazelor de şist în Europa”, a declarat, la începutul acestei luni, Boguslaw Sonik.

Acesta a declarat că Gazprom încearcă să influenţeze politicieni europeni care au legături cu organizaţii nonguvernamentale ecologiste. Sonik a dat exemplul Bulgariei, unde ecologiştii, împinşi de la spate de lobiştii companiei ruse de petrol şi gaze, au reuşit să convingă guvernul de la Sofia să interzică exploatarea gazelor de şist.

Cel mai mare risc pentru Rusia nu îl reprezintă gazele de şist americane, aprecia şi „Financial Times”, ci potenţialul exploatării unor rezerve similare în Bulgaria, România, Polonia şi Ucraina.

La începuta fost Bulgaria

Cunoscutul expert american de origine rusă Mikhail Korchemkin, directorul East European Gas Analysis, a exprimat în câteva rânduri presupunerea că monopolul rus ar putea fi unul dintre sponsorii campaniilor declanşate în mai multe state europene contra utilizării fracţionării hidraulice la extracţia de gaz de şist, procedeu care, conform unor studii, ar putea duce la poluarea apei.

Michael Gonchar, director de programe energetice de la central Nomos din Ucraina, a făcut o analiză detaliată a metodelor aplicate în special în Bulgaria, pentru a forţa guvernul şi Parlamentul de la Sofia să interzică exploatarea gazelor de şist, după ce, în luna iunie a anului trecut, statul bulgar acordase o licenţă companiei Chevron.

Astfel, Gonchar constată că, de la acordarea de către guvernul bulgar a licenţei de exploatare a gazelor de şist companiei americane Chevron şi până la anularea acesteia pe data de 17 ianuarie 2012, au trecut doar şapte luni, timp în care au fost organizate 26 de manifestaţii de protest.

Doar la patru dintre acestea au participat mai mult de 300 de persoane, la majoritatea au venit mai puţin de o sută de persoane.

Conform ecologiştilor bulgari, manifestaţiile au fost spontane şi au fost convocate prin intermediul reţelelor de socializare. Unul dintre liderii mişcării contra gazului de şist, Borislav Sandov, membru al partidului verzilor din Bulgaria, se lăuda chiar că în reţeaua Facebook a fost susţinut de peste 50.000 de persoane în campania antişist.

Lozincile utilizate erau menite să sperie lumea. Una dintre acestea menţiona chiar că exploatarea zăcămintelor de gaz de şist prezintă un pericol mai mare decât Cernobîlul. Despre Sandov se vorbeşte însă, în anumite cercuri, că ar fi agent de informaţii rus.

Gonchar susţine că protestele au fost doar pretextul, dar populismul şi corupţia elitei politice a Bulgariei au fost decisive pentru ca ruşii să obţină interdicţia pentru totdeauna la efectuarea de prospecţiuni şi exploatare a gazului de şist.

Ca premiu, remarcă analistul american de origine rusă, Gazprom s-a obligat să construiască o centrală termoelectrică  pe bază de gaz în locul centralei nucleare Belene, ceea ce va face Sofia să ajungă şi mai dependentă de Rusia.

Decizia Sofiei a fost premiată de Moscova şi cu un discount de 11,1% la preţul gazului livrat în Bulgaria, discount valabil de la 1 aprilie şi până la finele acestui an.

A fost sau n-a fost protest la Bârlad

Artizanii protestelor faţă de Chevron, care au avut loc în această primăvară în Bulgaria, sunt reprezentanţii unor ONG-uri, politicieni (printre care şi deputatul Borislav Sandov), feţe bisericeşti şi câţiva militari în rezervă. Şi în România, la Bârlad, peste 5.000 de oameni au ieşit în stradă, în martie, să spună „nu exploatării gazelor de şist”.

Principalii protestatari, cei care au reuşit să strângă mai mulţi oameni în stradă decât toate partidele politice la acţiunile împotriva Guvernului Boc din Bucureşti, sunt, ca şi în Bulgaria, un deputat, feţe bisericeşti, militari în rezervă şi ecologişti. Deputatul PSD Adrian Solomon, primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, protopopul de Bârlad, Vasile Lăiu, o serie de avocaţi şi profesori s-au constituit în Grupul de Iniţiativă a Societăţii Civile.

„În ianuarie nu ştiam nimic despre gazele de şist. M-am dus la un notar să îmi rezolv o treabă şi acolo, o doamnă avocat mi-a povestit despre cât de periculoasă este metoda pe care americanii de la Chevron o vor folosi”, îşi aminteşte generalul în rezervă, Neculai Rotaru, din Bârlad. Acesta a declarat pentru „Adevărul” că împreună cu protopopul, avocatul Dumitru Boroş şi alţi intelectuali au mers din sat în sat, din comună în comună, pe banii lor, ajungând chiar şi în Rădăuţi, judeţul Suceava, unde au convins oamenii să vină şi să protesteze.

În mai puţin de două luni de când a aflat despre gazele de şist, grupul de iniţiativă a reuşit să scoată în stradă peste 7.000 de oameni. Întrebat dacă nu cumva în spatele acestui grup s-ar putea afla lobişti ai Gazprom, generalul Rotaru a negat vehement.

„Cine poate susţine aşa ceva este un dobitoc. Oamenii se dădeau cu capul de pereţi când au aflat că şi-au vândut terenurile americanilor de la Chevron şi şi-au cumpărat moartea. Asta i-a scos în stradă, nu Gazprom”, susţine bârlădeanul.

“Compania  rusă Gazprom se află în spatele ecologiştilor care se manifestă  împotriva exploatării gazelor de şist în Europa.”

Boguslaw Sonik eurodeputat

“Cine crede că GazProm ne sponsorizează este un dobitoc. Oamenii se dădeau cu capul de pereţi că şi-au vândut terenurile americanilor şi şi-au cumpărat moartea.”

Neculai Rotaru militar în rezervă

Americanii pun presiune, Băsescu îi susţine

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, în întrevederea cu Richard Morningstar, trimisul special al secretarului de stat al SUA pentru Energie în Eurasia, că trebuie dezvoltată o strategie de a explica populaţiei din România că exploatarea gazelor de şist nu prezintă riscuri serioase.

„În orice caz, privind energia, trebuie să recunoaştem că în România avem deja o dezbatere privind gazele de şist şi trebuie să dezvoltăm o strategie de a explica populaţiei că nu sunt riscuri serioase cu aceste gaze”, a spus preşedintele Băsescu, citatat de Mediafax.

La întrevederea de vineri, de la Palatul Cotroceni, au fost prezenţi şi ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, precum şi consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu.

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat joi că va discuta cu ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, despre moratoriul referitor la exploatarea gazelor de şist, dorind să afle motivaţia acestuia şi cum va proceda Guvernul român mai departe.

„Noul guvern vrea să aştepte o perioadă înainte de a decide dacă acele puţuri vor fi exploatate. Recomandarea mea ar fi să se afle măcar dacă există gaze de şist în România (…) Nu mi se pare nerezonabil pentru Guvern, acum când a revenit la putere după opt ani, să vrea să înţeleagă ce tehnologie se va folosi şi să stabilească ce strategie se va urma (…) Pot înţelege că la trecerea de la explorări la exploatare, la forarea, fracţionarea hidraulică şi extragerea de gaze neconvenţionale (gaze de şist – n.r.), situaţia va fi alta”, a spus Gitenstein la TVR Info.

Cabinetul Ponta îşi propune, în programul de guvernare, să instituie un moratoriu în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului.

Fracturarea hidraulică: pro şi contra

Extragerea gazelor de şist se face prin procesul fracturării hidraulice, care constă în injectarea de apă amestecată cu nisip şi chimicale la mare presiune în formaţiunile de şist.

Mai exact, pentru fiecare sondă săpată pentru a elibera gazele de şist este necesară injectarea în pământ, la adâncimi care pot ajunge la patru kilometri, a unei cantităţi imense de apă cu nisip şi a unei serii de compuşi chimici. Astfel, straturile geologice în care sunt blocate aceste gaze neconvenţionale să fie străpunse. Toată această soluţie iese la suprafaţă şi este depozitată, urmând a fi tratată şi reutilizată la forarea altor sonde. Ecologiştii spun că tot acest procedeu distruge pânza freatică.

De cealaltă parte, americanii de la Chevron spun că operaţiunea de forare a gazelor de şist nu are un impact negativ asupra mediului.

Sursa: adevarul.ro

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: