Practicile locale de conservare a energiei în sectorul rezidențial– realități triste și perspective optimiste


Fondul de clădiri rezidențiale din Republica Moldova a ajuns la o etapă la care implementarea măsurilor de conservare a energie reprezintă o necesitate tehnico-economică imperativă. Aceasta este dictată de starea fizică a fondului de clădiri dar și de cheltuielile pentru acoperirea consumului de energie al acestora, majoritatea fiind construite în perioada sovietică când disponibilitatea resurselor energetice nu cunoștea limite. În prezent, când prețul resurselor energetice doboară noi și noi recorduri, implementarea soluțiilor inovatoare de conservare a energiei se efectuează destul de rezervat.

Din necesitatea reducerii facturii lunare la energiei dar și sporirii confortului mulți dintre locuitori au inițiat măsuri de conservare a energiei cum ar fi înlocuirea geamurilor vechi cu altele noi, în proporție de peste 90% termopane, și izolarea termică a fațadei locuințelor. Acest fenomen fiind evident cu preponderență pe parcursul anilor 2007-2010 când prețurile gazelor naturale în Republica Moldova erau într-o competiție de atingere a noi recorduri înregistrând o creștere de peste 300% în acea perioadă.

Din cauza că inițiativele de eficientizare a consumului de energie aveau un caracter neorganizat fără respectarea minimă a normelor tehnice din domeniu, rezultatul pe parcursul a 4-5 ani de zile s-a constatat a fi unul cam trist. Primul lucru care s-a evidențiat a fost aspectul peisagistic al orașului, fațadele clădirilor devenind tot mai colorate. Pe aceeași fațadă a unei clădiri pot fi ușor văzute lucrări de finisare (după izolarea termică) de trei, patru sau cinci culori diferite (imaginea 1), în dependență de numărul proprietarilor care au efectuat aceste lucrări. Mai mult ca atât grosimea materialului termoizolant utilizat de fiecare proprietar putea fi diferită, de la 2 cm până la 7 cm (inclusiv pe aceeași fațadă) și foarte rar 10 cm.

O altă constatare dezamăgitoare pentru proprietari a fost efectul economic care s-a dovedit a fi unul sub măsura așteptărilor. Principala cauză în această situație o constituie grosimea materialului termoizolant, care de cele mai multe ori era și mai mică decât prevederile GOST-urilor rusești. Prin urmare cheltuielile pentru izolarea termica suportate sunt destul de semnificative dar efectul așteptat nu apare. Efectuând o analiză mai detaliată a raportului constând în grosimea stratului termoizolant și efectul economic, ușor se constată că aplicând materiale izolante (polistiren) cu grosimea de 15 cm în loc de 5-7 cm, cum se practică de obicei, efectul economic este unul net superior în comparație cu valoarea investiției pentru primul și al doilea caz. Acest lucru se explică prin faptul că cea mai mare pondere în investiție o constituie manopera care nu variază pentru ambele cazuri. A doua cauză importantă este caracterul insular al lucrărilor de izolare termica (imaginea 2). Deoarece în majoritatea cazurilor lucrările de reabilitare energetică sunt neorganizate și individuale, apar foarte multe punți termice care constituie niște prize de pierdere a căldurii pentru cei care întreprind măsuri de izolare termica. Astfel, în cazul în care doar un locuitor dintr-un bloc de locuit efectuează aceste lucrări, pereții neizolați termic ai clădirii din partea de sus, jos, dreapta, stânga formează punți termice care duc la importante pierderi de căldură de care inițial nu ne dăm seama. Alte punți termice importante le constituie balcoanele, pereții subsolurilor, acoperișul, etc. care trebuie luate în considerație atunci când dorim să efectuăm niște lucrări de reabilitare energetică eficiente.

De foarte multe ori lucrările de izolare termica aduc efecte negative și mai puțin pozitive, acestea fiind provocate de sistemul de ventilare nefuncțional. Odată ce locuința este izolată termic, se schimbă geamurile, ușile  existente cu termopane, aceasta devine practic ermetizată și se întrerup toate fluxurile naturale de aer care anterior se realizau prin pereți si ferestrele, ușile vechi. Prin urmare, din cauza că în majoritatea clădirilor vechi sistemul de ventilare este defect, în apartamente (locuințe) apare mucegaiul care poate provoca, agrava diferite probleme de sănătate cum ar fi astmul, reacții alergice, iritații, chiar poate afecta și sistemul nervos.

De aproximativ un an de zile s-a sesizat că acel avânt al serviciilor de izolare termică a scăzut semnificativ. Una din explicații pare să fie dispoziția Viceprimarului Nistor Grozavu din luna martie 2011 prin care se amintește despre inadmisibilitatea executării lucrărilor de construcții pe fațadele blocurilor de locuit ce contravin art.14 (d) din Legea nr. 163 din 09.07.2010 “Privind autorizarea lucrărilor de construcție” care prevede că pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construcție, lucrări de finisare exterioare, daca ne se modifică elementele de fațadă și soluțiile cromatice. La fel prin dispoziție se prevăd și sancțiuni care au fost aplicate în multe cazuri. Această dispoziție chiar a fost necesara în cazul în care aspectul peisagistic al orașului devenea tot mai afectat și populația din necunoaștere investea în unele măsuri de eficiență energetică care până la urmă nu satisfăceau așteptările.

În lipsa unui program național de reabilitare energetică a fondului de clădiri, a schemelor de finanțare accesibile cetățenilor pentru diverse măsuri de conservare a energiei și a eforturilor comune din partea instituțiilor responsabile, problema pare să se înrădăcinezi și mai mult afectând semnificativ bugetele multor familii.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: