A fost elaborat proiectul Programului Naţional pentru Eficienţă Energetică 2010-2020


Recent Ministerul Economiei a plasat pe pagina web a ministerului proiectul Programului privind Eficienţa Energetică în RM 2010-2020. Acesta a fost elaborat  în cadrul proiectului „Suport pentru implementarea acordurilor dintre RM şi UE”.

Cum am procedat şi anterior cu proiectul legii cu privire la eficienţa energetică, recunosc că la moment nu cunosc care a fost impactul propunerilor deoarece cu toate ca oficialii de la Ministerul Economiei declară că legea a fost adoptată în data de 2 iulie 2010, nici până acum (chiar după o lună de zile) ea nu a fost publicată în MO, şi de aceasta dată plasez pe blog proiectul Programului Naţional pentru Eficienţă Energetică 2010-2020 pentru a iniţia discuţii pe tema acestuia deoarece merită dezbatut şi sunt lucruri care pe alocuri te amuză, aruncaţi o privire peste acesta.

Lectură frumoasă!

şi Baftă autorităţilor în scrierea romanelor!

Advertisements

3 Responses to A fost elaborat proiectul Programului Naţional pentru Eficienţă Energetică 2010-2020

  1. Pingback: Servicii Web Design – Creare Web Site – Realizare Site » Blog Archive » Promovare Magazin Virtual – Magazin Online

  2. Andrei says:

    Privind proiectul de Hotarare de Guvern Cu privire la aprobarea Programului National pentru Eficienta Energetica 2010 – 2020.

    Am citit cu atentie prevederile acestuia, si in ceea cat ma priveste competenta pot sa spun urmatoarele :

    1. Este un Program ambitios, dar ma tem ca va ramane valabil si pentru urmatoarea perioada vizata, adica 2020-2030, pentru ca marea provocare nu consta in inlocuirea tehnicii sau materialelor, ci a mentalitatii cetatenilor.

    2. Este salutabila ideea privind :
    a) crearea programelor de stat in privinta promovarii reabilitarii termice al anvelopei cladirilor,
    b) mecanismele de finantare a implimentarii instalatilor de incalzire, racire si preparare de apa calda in baza energiilor regenerabile,
    c) elaborarea planurilor naţionale pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero,
    d) certificarea energetică a clădirilor sau a unităţilor acestora.

    La fel si ca:

    Începând cu ianuarie 2012, Guvernul va prevede eliberarea certificatului de performanţă energetică pentru clădirile sau unităţile de clădiri care sunt construite, vândute sau închiriate, cât şi clădirile cu o suprafaţă utilă totală de peste 500 m2. (pct.5.2.9.)

    Pentru clădirile autorităţilor publice cu o suprafaţă utilă totală de peste 500 m2, vizitată frecvent de public, certificatul de performanţă energetică va fi afişat într-un loca vizibil şi lizibil. La 9 iulie 2015, acest prag de 500 m2 va fi redus la 250 m2 .

    3. In schimb apar prevederi cu continut ambiguu, spre exemplu : ca Guvernul sa elaboreze un act normativ cu privire la performanta energetica tinand cont si de « raportul cost- eficienta » ??? (pct.5.2.1.) Asta cum ar spune ca « Guvernul considera nepotrivit raportul cost – eficienta in utilizarea autovehiculelor de marca « Mercedes » si deaceea stabileste ca toata populatia RM sa fosloseasca marca « Zaporojetz ».. ???. » La fel si in pct. 5.2.2. :
    Cerinţele vor fi stabilite avându-se în vedere atingerea echilibrului optim, din punct de vedere al costurilor, între investiţiile necesare şi economiile realizate pe durata de viaţă a clădirii.
    Cu asa mod de gandire la preturile de pe piata RM a resurselor energetice si veniturile reduse a populatiei nu se justifica in vecii vecilor clasa de eficienta „case pasive”, dapoi „cu consum zero” – pe care si l-a propus Guvernul pentru 2019-2020, conform prevederilor acestui Program. pct.5.2.7.:” Începând cu 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate şi deţinute de autorităţile publice vor fi clădiri al cărui consum de energie este aproape egal cu zero”

    4. Se vor creia locuri noi de munca pentru colaboratorii unei noi structuri de control si anume in pct.5.2.2. lit g) :
    instituirea sistemului de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al rapoartelor de inspecţie.
    Dar, totodata creiem si lacuna legislativa, pe unde sa poata ocoli „cine trebuie” stipuland:
    „Cerinţele minime de performanţă energetică nu se aplică pentru următoarele categorii de clădiri:

    ateliere şi clădiri cu destinaţie agricolă şi care prezintă o cerere redusă de energie, cît şi clădirile non-rezidenţiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial naţional în ce priveşte performanţa energetică;
    Aceasta prevedere nu am vazut-o in legislatia din domeniu al altor state din UE. Dar, ce sa copiem chiar tot? Mai completam si noi un pic, ca doar nu suntem in UE…

    La fel gasim si la pct. 5.2.4 care reglementeaza constructiile noi: “Analiza sistemelor alternative va fi dovedită prin documente şi pusă la dispoziţia autorităţii publice abilitate pentru verificare”.
    In cazul investitiilor pe bani publici – sunt de acord, dar cand vine vorba de capitalul privat – este exagerat. Adica „Autoritatea publica abilitata” are grija mai mare de banii investitorului, decat investitorul insasi??

    5. Conform pct.5.2.9. Certificatul de performanţă energetică se eliberează în 3 exemplare, din care unul se înmânează proprietarului clădirii.
    De ce in 3 exemplare si cui se inmaneaza celelalte exemplare intocmite pe banul clientului??? – devine interesant?

    6. In pct. 5.2.10. apare notiunea de Experţi independenţi autorizaţi pentru eliberarea certificatelor de performanţă energetică

    7. In pct. 5.2.12. mai apare o notiune deja de Inspectori care: “vor evalua randamentul şi dimensionarea sistemului de climatizare, în funcţie de necesităţile de răcire ale clădirii, precum şi vor emite recomandări privind îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare”.
    Asta da calificare, pai asta devine obiectul unui proiect serios si complet, chiar si un audit energetic… interesant?!. Cred ca pretendentii la aceste functii trebuie sa fie cu o experienta de cel putin 5 ani in domeniul cercetarii, proiectarii in domeniul vizat si nu parveniti de la “nu stiu unde”, etc.

    8. In pct. 5.2.14. aceste doua notiuni mentionate mai sus incep sa se inlocuiasca reciproc si nu mai inteleg: sunt „experti” sau „inspectori” ?

    9. Cat priveste sanctiunile (pct. 5.2.16.), este firesc: orice lege nu e lege daca nu prevede si pedepse. In unele state aceste sanctiuni sunt in forma de majorare cu careva procente a taxei anuale pe imobil. Sa vedem cum va fi la noi?

    10. In punctul 8.4.4. la reglementari, constatam ca mai apar niste taxe: “taxele administrative plătite de consumatori, urbanişti, arhitecţi, constructori şi instalatori şi furnizori de echipamente şi sisteme transparente şi stabilite în funcţie de costuri”.
    Aici chiar nu mai inteleg, mai bagam si aceasta activitate sub incidenta Licentierii? In functie de care costuri? Costul atribuit consumatorului si costul atribuit arhitectului ? Este un nonsens?? Dar aceasta prevedere va aduce ceva „fonduri” pentru aceasta „Autoritate publica abilitata”.

    11. De data aceasta o „Autoritate publica relevanta” la pct.8.9.1. : “va:
    elabora regulamentul privind autorizarea instalatorilor de cazane şi sobe mici pe bază de biomasă şi de sisteme fotovoltaice solare şi termice solare, de pompe de căldură până la 31 decembrie 2012”.
    Inca niste „fonduri” se mai colecteaza si de pe autorizarea instalatorilor de sisteme solare termice si de pompe de caldura. Si asta este o noutate pentru mine care sunt in domeniu de peste 7 ani si am montat peste 10 000 mp incalziti cu pompe de caldura. Si nu am auzit nici macar de la furnizori ca Viessmann, Daikin, Mitsubishi, ca instalatorii trebuie sa fie autorizati?? Ma rog: Cat traiesti – inveti ..

    12. La capitolul „Subventii” pct.9.10.:
    “Gospodăriile cu venit redus vor beneficia de asistenţă socială dacă cheltuielile pentru încălzire vor depăşi 25% sau un alt prag stabilit de către autoritatea publică abilitată, în venitul total disponibil per gospodărie.”
    Aici se poate incadra, cred ca, 90% din populatia RM. Exista cineva cu venituri medii pe tara, la care cheltuielile acestea sa nu depaseasca 25%?

    Ne asteapta o multa munca, caci intradevar am ramas in urma cu eficienta energetica. Ar presupune sa se schimbe conceptul moldoveanului de a asi face casa din „cotelet” cu podul de „lut cu paie”. Deja va trebui sa construiasca din structuri usoare cu caracteristici termoizolante echivalente cu polistiren sau vata a caror grosimi sa depaseasca 0,5 m. Mi se pare impus un salt tehnologic extraordinar, intr-o tara unde 80% din populatie care locuieste la case pe pamant nu au un veceu in casa… Germania, spre exemplu, a facut acesti pasi in cateva etape, marind criteriile de performanta cu fiecare 5 ani. Astfel si-au asigurat potenta populatiei de a achita cheltuielile de incalzire si si-au protejat tara la fiecare majorare a preturilor la resursele energetice dictata pe piata internationala. Repet, norma este, in fond, benefica pentru tara si pentru cetateni, insa mentalitatea noastra pare a fi „ indestructibila”…. Dumnezeu sa ne ajute..

  3. Ion MUNTEAN says:

    Andrei,
    Multumesc pentru comentariul tau exhaustiv. Sunt total de acord cu cele mentionate de tine. Sincer nu am reusit sa citesc integral acest program dar din ceea ce am citit pot spune:
    1. Este bine ca programul cuprinde toate domeniile importante , cu toate ca si conumul apei se refera la eficienta energetica, dar aceasta problema ne vom pune-o atunci cind va mai trece ceva timp dupa ce si-or puneo altii(asa cum ne-am obisnuit).
    2. Un program cu un asemenea obiectiv trebuie sa fie cit mai realist si predictibil, consider ca se pot realiza mult mai multe cu pasi mici dar siguri.
    3. Indicatorii propusi a fi obtinuti prin program trebuie sa fie cuantificabili, iar obiectivul din punctul 5.2.7 “Începând cu 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate şi deţinute de autorităţile publice vor fi clădiri al cărui consum de energie este aproape egal cu zero. ” nu cred ca e realist in primul rind si nici nu pare a fi o tinta pentru monitorizare.
    4. La capitolul finantare apare o intrebare, in cazul in care nu vor fi donatori atunci cum ramine contributia din bugetul national “Contribuţia bugetului naţional în fond va constitui 10% din suma vărsată de către donatori şi va fi aprobată prin legea bugetului pentru anul respectiv în care s-a efectuat transferul. ”
    5. Referitor la ambiguitatea programului, asta sigur a fost mostenita din legea cu privire la eficienta energetica.
    6. Oricum, sunt lucruri bune in program pentru realizarea carora trebuie depus efort, iar Planul de eficienta pentru 3 ani care urmeaza a fi elaborat trebuie sa fie cit mai predictibil si sa aiba o acoperire financiara.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: