Erori ale sistemului actual de practică şi perspective de îmbunătăţire


Sistemul educaţional este un proces inert şi complex în care comunicarea între organele de conducere universitară şi studenţi are un rol definitoriu în eficientizarea procesului de studii şi ridicarea calităţii lui.
Un element primordial pentru iniţierea în domeniul profesional este stagiul de practică, anume aici studenţii aplică cunoştinţele teoretice acumulate şi participă la modernizare prin aplicarea ideilor inovatoare.
Stagiul de practică este parte componentă a procesului de studii mai cuseama că ea reprezintă pasul premergător atât pentru licenţiere ca specialist cât şi ca iniţiere în viaţa profesională de mai departe. Pentru petrecerea lui sunt necesare resurse intelectuale, financiare, materiale şi timp, de aceea pentru a efectua o instruire practică eficientă este foarte important ca studentul în timpul stagiului să dispună de aceste resurse.
Admitem că studenţii dispun de aceste resurse iar când vine momentul de încadrare în câmpul muncii aceştia sunt respinşi. În această situaţie problema se axează pe patru piloni:
1. Întreprindere;
2. Ministerul Educaţiei şi Tineretului;
3. Universitate;
4. Student;
Întrepriderile sunt factorul cheie în ceea ce ţine activitatea de practică deoarece anume ele ştiu de ce fel de angajat au nevoie şi cum trebuie să fie el pregătit, astfel înaintează anumite cerinţe faţă de minister. Ministerul la rândul său încearcă să satisfacă cerinţele înaintate implicându-se în viaţa universităţilor care şi ele la rândul lor încearcă să influenţeze cât mai convingător studenţii. Tot ca subiect am menţionat studentul deoarece el e o personalitate, un individ ce ştie să aleagă între ceea ce i se propune de la universitate şi piaţa muncii.
În continuare vom încerca să definitivăm care sunt erorile comise de subiecţii indicaţi mai sus şi care sunt perspectivele de îmbunatăţire.
Am menţionat anterior ca întrepriderile sunt factorul cheie în ceea ce ţine activitatea de practică deoarece prin intermediul sondajelor de opinie gen- „Absolventul în viziunea Angajatorului” ele pot oferi informaţia necesară universitaţilor în pregătirea specialiştilor şi chiar pot participa direct la „construirea” lui. Salutabil e exmplul Departamentului de Management al Calitatii UTM care a în perioada ianuarie-februarie 2007 a realizat un sondaj de opinie cu tematica dată, unde s-a confirmat faptul ca studenţii necesită o pregătire practică mai înaltă pe lîngă cunoaşterea limbilor moderne şi abilităţi manageriale.
În multe cazuri acestea au o atitudine mai puţin entuziasmată de a organiza un stagiu de practică la nivel înalt. Cauzele sunt  multiple, printre cele mai relevante fiind remunerarea simbolică a activitaţii îndrumatorilor de la unitatea comercială şi un oarecare secret comercial din cauza incertitudinii că stagiarul va reveni ca angajat după absolvire. În acest caz ar fi binevenit crearea de organe în cadrul unităţilor comerciale sau o persoană responsabilă care se va ocupa doar de stagiul de practică, acestea fiind remunerate.
“Ministerul Educaţiei şi Tineretului” din Republica Moldova are sarcina de a monitoriza toate aspectele procesului de studii, inclusiv stagiul de practică. În cadrul ministerului ar fi binevenită crearea unor comisii de supraveghere a indeplinirii hotărîrii guvernului cu privire la practica de producţie/licenţiere a studenţilor, şi anume îndeplinirea obligaţiunilor ce ţin de unităţile comerciale. Astfel se vor soluţiona dintr-o lovitură doua probleme: cooperarea dintre organ şi întreprinderi, îmbunătăţirea economiei prin păstrarea forţei de muncă aici în Moldova. În prezent este sesizată lipsa unei colaborări mai fructuoase între unităţile comerciale şi “Ministerul Educaţiei şi Tineretului” aceasta reflectindu-se prin atitudine neutră a întreprinderilor vis-à-vis de acest subiect.
Mobilitatea tinerilor este esenţială pentru contextul actual al Republicii Moldova. Aceasta oferă oportunităţi de a vedea şi de a descoperi noi orizonturi sociale, de a cunoaşte oameni noi, de a practica diferite activităţi, de a aprofunda cunoaşterea şi vorbirea limbilor străine ş.a. La începutul acestui an universitar în spaţiul academic autohton, dar şi în cel public, a izbucnit un scandal imens legat de situaţia unor studenţi participanţi la Programul “Work and Travel”. Prin intermediul acestui program mii de tineri, studenţi în instituţiile de învăţământ superior, participă anual la acţiuni de mobilitate, cu scopul de a munci şi de a face schimb de experienţă, şi de a dobândi noi deprinderi profesionale sau motivaţionale dar cînd vine vorba de practica de producţie/licenţiere şi calitatea acesteea apar multe semne de întrebare.
În acest proces principalul responsabil e universitatea, ea are rolul de a elabora un program de petrecere a practicii, de a duce tratative cu întreprinderile pentru a obţine locuri de practică, etc. Lacunile esenţiale care apar, ţin de programul de practică propriu zis şi supravegherea studentului la întreprindere de către conducătorul de practică de la universitate. Este important ca programul de practică să conţină activităţi cît mai apropiate de specialitatea stagiarului şi să aibă un caracter complex, şi, aici ar fi binevenite chestionarele de opinie a studenţilor referitor la problema dată.
Mai problematic e cu supravegherea studentului de către îndrumătorul de practică de la universitate deoarece în multe cazuri studenţii merg să-şi petreacă stagiul de practică în regiunea domiciliului unde e mai dificil de supravegheat. În multe cazuri un loc de practică la o întreprindere oarecare se obţine în baza bunelor relaţii dintre persoane responsabile de la universitate şi de la întreprindere, conducătorii de practică de la întreprindere nefiind remuneraţi pentru aceasta deşi de la minister este prevazută o plată pur simbolică. Evident ca un rol definitoriu în procesul de practică î-i revine şi nivelului de pregătire practică de la universitate, în acest caz fiecare instituţie de învaţământ trebuie să dispună de laboratoare bine dotate cu instalaţii şi standuri de ultima generaţie.
Nu mai puţin important este şi rolul studentului în procesul de practică. Problema ar fi lipsa bursei academice, studentul fiind nevoit să suporte cheltuieli financiare pentru întreţinere personală pe perioada stagiului de practică şi cheltuieli suplimentare de cazare (conform prevederilor Legii învaţământului, în Republica Moldova anul de studii începe la 1 septembrie şi se finalizează la 31 august, dar bursa academică se acordă doar pentru 10 luni calendaristice), ceea ce influenţează direct asupra calităţii studiilor practice. Din lipsa surselor financiare studenţii sânt nevoiţi să petreacă practica la locul de trai, ceea ce la fel influenţează asupra nivelului de calitate al instruirii practice.
Până la urmă buna comunicare între aceşti patru subiecţi va suprima erorile sistemului actual şi va găsi perspective de îmbunătăţire pentru a ajunge la calitatea studiilor de care dispun europenii şi pe care o cere piaţa de muncă autohtonă. Ca acest lucru să fie cât mai real de îndeplinit întreprinderile ar trebui să se implice activ în procesul de studii deoarece astfel se vor exclude multe disciplini care nu sunt necesare şi alţi factori care stagnează procesul de colaborare.

Material publicat in cadrul mesei rotunde organizata de Camera de Comert si Industrie a RM  la 02/03/2008

Semnatura mea

Advertisements

One Response to Erori ale sistemului actual de practică şi perspective de îmbunătăţire

  1. good blog

    competitive intelligence

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: